Când o firmă cumpără marfă ca s-o revândă, marfa nu devine cheltuială în ziua în care a fost cumpărată. Stă întâi în depozit, ca stoc, și abia când se vinde ajunge pe cheltuieli. Lecția asta arată cum intră marfa în gestiune, cum iese și cu ce valoare.
⚡ Pe scurt
Marfa cumpărată intră în contul 371 „Mărfuri”, un cont de activ. Când se vinde, se face descărcarea din gestiune: 607 = 371, adică marfa iese din stoc și devine cheltuială. Așa, cheltuiala cu marfa apare în aceeași lună cu venitul din vânzarea ei. Dacă marfa a fost cumpărată la prețuri diferite, valoarea de descărcat se stabilește cu o metodă aleasă de firmă, de regulă FIFO sau costul mediu ponderat (CMP).
Ce sunt stocurile
Stocurile sunt active circulante: bunuri pe care firma le are ca să le vândă, ca să le transforme în produse sau ca să le consume în activitate. În categoria stocurilor intră, printre altele:
- mărfurile, adică bunurile cumpărate ca să fie revândute;
- materiile prime, care se regăsesc în produsul finit;
- materialele consumabile, care ajută la producție fără să se regăsească în produs, de exemplu combustibilul;
- produsele finite, adică ce a fabricat firma și urmează să vândă.
În lecția asta rămânem la mărfuri, pentru că Atelier Ana SRL face comerț. Logica e aceeași și pentru celelalte stocuri, doar conturile diferă.
Locul unde stau bunurile și omul care răspunde de ele formează o gestiune. De aici vin expresiile „intrare în gestiune” și „descărcare din gestiune”.
Intrarea: marfa ajunge în depozit
Când marfa sosește, cineva o recepționează: verifică dacă a venit ce scrie pe factură, în cantitatea de pe factură. Apoi marfa se trece în evidență:
- în contabilitate, pe baza facturii: 371 = 401, cu valoarea mărfii (TVA merge separat în 4426, ca în lecția despre formula contabilă);
- în depozit, pe fișa de magazie, unde se notează document cu document ce a intrat, ce a ieșit și cât a rămas.
Uneori recepția se face pe un document separat, Nota de recepție și constatare de diferențe (NIR). Nu e obligatorie la orice cumpărare, ci doar în anumite cazuri, de exemplu când apar diferențe la recepție, când marfa vine fără documente, când e cumpărată de la persoane fizice sau când evidența se ține la preț de vânzare. În rest, recepția și înregistrarea se pot face direct pe factură sau pe avizul de însoțire. În practică, multe firme întocmesc NIR la fiecare intrare, pentru că programele de contabilitate îl generează automat.
Ieșirea: descărcarea din gestiune
Când marfa se vinde, se întâmplă două lucruri, și fiecare are formula lui:
- Vânzarea propriu-zisă, pe baza facturii emise: clientul datorează bani, firma are un venit. Formula: 4111 = 707 (plus TVA colectată în 4427).
- Descărcarea din gestiune: marfa nu mai e în depozit, deci iese din stoc la valoarea cu care a intrat, nu la prețul de vânzare. Formula: 607 „Cheltuieli privind mărfurile” = 371 „Mărfuri”.
De ce e nevoie de a doua formulă? Pentru că fără ea contul 371 ar arăta marfă care nu mai există, iar contul de profit și pierdere ar avea venitul din vânzare, dar nu și costul mărfii vândute. Profitul ar ieși mai mare decât e în realitate.
💡 Exemplu concret: noiembrie la Atelier Ana SRL, continuare
Reluăm luna noiembrie din lecția despre jurnal, Cartea mare și balanță. Atelier Ana SRL e firma fictivă a lecțiilor anterioare.
- Pe 08.11 a cumpărat marfă cu factura FT-114: 8.000 lei fără TVA. Formula a fost 371 = 401 8.000 lei (plus TVA în 4426).
- Pe 15.11 a vândut toată această marfă cu factura AA-12: 12.000 lei fără TVA. Formula a fost 4111 = 707 12.000 lei (plus TVA în 4427).
În balanța din lecția 90, contul 371 arăta încă 8.000 lei, pentru că lipsea descărcarea. Ea se face la valoarea de intrare, 8.000 lei:
| Debit | Credit | Sumă |
|---|---|---|
| 607 „Cheltuieli privind mărfurile” | 371 „Mărfuri” | 8.000 |
După descărcare:
| Cont | Înainte | După |
|---|---|---|
| 371 Mărfuri (sold debitor) | 8.000 | 0 |
| 607 Cheltuieli privind mărfurile (sold debitor) | 0 | 8.000 |
| 707 Venituri din vânzarea mărfurilor (sold creditor) | 12.000 | 12.000 |
Acum contul 371 spune adevărul: în depozit nu mai e nimic. Iar din vânzare rămâne o diferență de 12.000 − 8.000 = 4.000 lei, venitul minus costul mărfii vândute, adică ce a câștigat firma din comerț înainte de celelalte cheltuieli.
În balanță, rulajele cresc cu 8.000 lei pe fiecare parte (de la 50.400 la 58.400), dar totalul soldurilor finale rămâne 32.520 lei: un sold debitor de 8.000 lei a trecut din 371 în 607.
Cum se face de fapt. În exemplu am scris descărcarea ca pe o formulă separată, ca să se vadă ce se întâmplă. În practică, programele de contabilitate o generează singure: fie la fiecare factură de vânzare, fie la închiderea lunii (în SAGA, de exemplu, din ecranul „Închidere lună”), pe baza cantităților vândute și a metodei de descărcare alese. Contabilul nu calculează manual valoarea, dar trebuie să înțeleagă de unde vine și să verifice că stocul din contabilitate se potrivește cu cel din depozit.
Cu ce valoare iese marfa: FIFO și CMP
În noiembrie a fost simplu: un singur lot de marfă, vândut tot. Dar dacă aceeași marfă a fost cumpărată de mai multe ori, la prețuri diferite? Reglementările contabile dau metodele. Cele folosite de regulă sunt două:
- FIFO („primul intrat, primul ieșit”): marfa vândută se evaluează la prețul celui mai vechi lot, apoi, când lotul se termină, la prețul lotului următor;
- CMP (costul mediu ponderat): se calculează un preț mediu al mărfii din stoc, iar marfa vândută iese la acest preț.
Reglementările mai prevăd și metoda LIFO („ultimul intrat, primul ieșit”), mai rar folosită. Firma își alege metoda și o aplică la fel de la un an la altul.
💡 Exemplu concret: decembrie, două loturi
În decembrie, Atelier Ana SRL cumpără același produs de două ori: 50 de bucăți la 80 lei (4.000 lei) și apoi 50 de bucăți la 90 lei (4.500 lei). În stoc are 100 de bucăți, în valoare de 8.500 lei. Vinde 60 de bucăți.
| FIFO | CMP | |
|---|---|---|
| Cum se calculează | 50 × 80 + 10 × 90 | preț mediu: 8.500 ÷ 100 = 85 lei; 60 × 85 |
| Valoarea descărcată (607 = 371) | 4.900 lei | 5.100 lei |
| Ce rămâne în stoc (40 de bucăți) | 40 × 90 = 3.600 lei | 40 × 85 = 3.400 lei |
În ambele cazuri, descărcat plus rămas dă 8.500 lei. Diferă doar împărțirea: cu FIFO, cheltuiala lunii e mai mică și stocul rămas mai mare, cu CMP invers. De aceea metoda aleasă schimbă profitul lunii, nu și totalul.
Inventarul permanent și inventarul intermitent
Tot ce am făcut până acum folosește inventarul permanent: fiecare intrare și fiecare ieșire se înregistrează, deci în orice moment știi cât ai în stoc. Mai există o variantă, inventarul intermitent.
| Criteriu | Inventar permanent | Inventar intermitent |
|---|---|---|
| La cumpărare | Marfa intră în stoc: 371 = 401 | Marfa merge direct pe cheltuieli: 607 = 401 |
| La vânzare | Descărcare: 607 = 371 | Nu se face descărcare la fiecare vânzare |
| Cum afli ieșirile | Din evidență, oricând | Prin calcul, după inventarierea de la final de perioadă: stoc inițial + intrări − stoc final |
| Ce știi în timpul lunii | Stocul exact, cantitativ și valoric | Stocul se află abia la inventariere |
La cumpărare
Inventar permanent:Marfa intră în stoc: 371 = 401
Inventar intermitent:Marfa merge direct pe cheltuieli: 607 = 401
La vânzare
Inventar permanent:Descărcare: 607 = 371
Inventar intermitent:Nu se face descărcare la fiecare vânzare
Cum afli ieșirile
Inventar permanent:Din evidență, oricând
Inventar intermitent:Prin calcul, după inventarierea de la final de perioadă: stoc inițial + intrări − stoc final
Ce știi în timpul lunii
Inventar permanent:Stocul exact, cantitativ și valoric
Inventar intermitent:Stocul se află abia la inventariere
Indiferent de metodă, legea cere ca stocurile să fie numărate fizic, prin inventariere, cel puțin o dată în fiecare exercițiu financiar, de regulă anul calendaristic. La inventarul intermitent, numărătoarea e chiar baza calculului ieșirilor.
⚠️ Atenție: ce nu acoperă lecția
Exemplele țin evidența mărfii la prețul de cumpărare. Magazinele care țin marfa la preț de vânzare folosesc în plus conturile 378 „Diferențe de preț la mărfuri” (adaosul comercial) și 4428 „TVA neexigibilă”, iar unele aplică metoda global-valorică. Nu acoperim nici materiile prime și produsele finite, lipsurile și plusurile constatate la inventar sau ajustările pentru depreciere. TVA nu se schimbă la descărcarea din gestiune: ea s-a înregistrat deja pe facturi.
❓ Quiz rapid
Firma vinde marfă care o costase 3.000 lei, la prețul de 4.500 lei. Ce formulă se face la descărcarea din gestiune?
❓ Quiz rapid
Ai în stoc 20 de bucăți cumpărate la 10 lei și apoi 20 de bucăți la 12 lei. Vinzi 25 de bucăți. Cu ce valoare se face descărcarea, după metoda FIFO?
Cu descărcarea din gestiune, ciclul unei mărfi se închide: intră pe factură de la furnizor, stă în stoc și iese la vânzare, ca cheltuială pusă lângă venitul ei. Intrarea pe factură am văzut-o în detaliu în lecția despre factura de achiziție; lecția următoare urmărește banii: clienții și furnizorii.
📚 Surse și data verificării
Verificate la 1 octombrie 2026, în formele consolidate din corpusul legislativ NeoBase.
- Temei legal: Legea contabilității nr. 82/1991, forma la 4 februarie 2025: art. 7 alin. (1), inventarierea generală cel puțin o dată în cursul exercițiului financiar.
- Regulă contabilă: Reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1802/2014, forma la 19 noiembrie 2025:
- pct. 95 alin. (1): la ieșire, bunurile se scad din gestiune la valoarea de intrare sau la valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate;
- pct. 96: metodele CMP, FIFO și LIFO, cu definițiile lor; pct. 287 alin. (1): metoda se aplică cu consecvență de la un exercițiu la altul;
- pct. 272 alin. (1) și pct. 276 alin. (1): stocurile ca active circulante și categoriile lor (mărfuri, materii prime, materiale consumabile, produse);
- pct. 289–291: inventarul permanent și inventarul intermitent, inclusiv calculul ieșirilor la inventarul intermitent (pct. 291 alin. (4));
- cap. 16: funcțiunea contului 371 „Mărfuri” (cont de activ; în credit, mărfurile ieșite prin vânzare, cu 607; conturile 378 și 4428 la evidența la preț cu amănuntul) și a contului 607 „Cheltuieli privind mărfurile” (în debit, mărfurile vândute, cu 371, și mărfurile achiziționate la inventarul intermitent, cu 401).
- Regulă contabilă, documente: OMFP nr. 2634/2015 privind documentele financiar-contabile, forma la 1 august 2024, anexa 2, grupa a III-a: Nota de recepție și constatare de diferențe (cod 14-3-1A), rolul ei și cazurile în care e obligatorie; Fișa de magazie (cod 14-3-8), înregistrări document cu document.
- Exemplu: Atelier Ana SRL, documentele și toate sumele sunt fictive. Calculele: 12.000 − 8.000 = 4.000; rulaje 50.400 + 8.000 = 58.400; FIFO 50 × 80 + 10 × 90 = 4.000 + 900 = 4.900, rămas 40 × 90 = 3.600; CMP (4.000 + 4.500) ÷ 100 = 85, descărcat 60 × 85 = 5.100, rămas 40 × 85 = 3.400; în ambele cazuri totalul e 8.500. Quiz: 20 × 10 + 5 × 12 = 260; CMP (200 + 240) ÷ 40 = 11, 25 × 11 = 275.
- Interpretare:
- afirmația că FIFO și CMP sunt metodele folosite de regulă, iar LIFO mai rar, e o observație de practică, nu text de lege;
- descărcarea scrisă ca formulă separată, imediat după vânzare, e o simplificare de predare; momentul în care programele o generează (la fiecare factură sau la închiderea lunii) ține de program și de setările firmei; descrierea din SAGA vine din manualul programului;
- faptul că multe firme întocmesc NIR la fiecare intrare e o descriere de practică; OMFP 2634 îl cere obligatoriu doar în cazurile enumerate;
- diferența 12.000 − 8.000 e numită aici „ce a câștigat firma din comerț”; nu e un indicator definit în reglementări sub acest nume.