Când locuiești cu cineva, apare repede întrebarea: cine plătește chiria, mâncarea, facturile? Puneți banii la comun sau fiecare ai lui? Lecția îți arată cele trei feluri obișnuite de a vă organiza, cum împărțiți corect cheltuielile când câștigați diferit și ce spune legea despre banii unui cuplu căsătorit.
⚡ Pe scurt
Nu există un singur fel corect: puteți pune totul la comun, ține totul separat sau, cel mai des, un cont comun pentru casă, plus banii fiecăruia. Când câștigați diferit, împărțirea după venit e de obicei mai echitabilă decât jumătate-jumătate. Dacă sunteți căsătoriți fără convenție la notar, salariile voastre sunt bunuri comune, oricare ar fi contul în care intră. Cel mai mult contează să stabiliți regulile împreună și să vă uitați la ele lunar.
Trei feluri de a vă organiza banii
Ghidul public britanic MoneyHelper descrie câteva variante obișnuite. Pe scurt, sunt trei:
| Cum funcționează | Bun pentru | Atenție la | |
|---|---|---|---|
| Totul la comun | Ambele venituri intră într-un cont; din el plătiți tot | Cupluri cu obiceiuri asemănătoare la cheltuieli | Fiecare vede tot ce cheltuie celălalt; certuri dacă obiceiurile diferă |
| Totul separat | Fiecare își ține banii; facturile le împărțiți de la caz la caz | Început de relație, venituri foarte diferite | Mult de socotit; ușor de uitat cine ce a plătit |
| Al meu, al tău, al nostru | Un cont comun pentru cheltuielile casei; fiecare își păstrează restul | Majoritatea cuplurilor | Trebuie hotărât cât pune fiecare în contul comun |
A treia variantă e cea mai folosită pentru că împacă două lucruri: casa are un buget clar, iar fiecare are o sumă de care nu dă socoteală. Puteți schimba oricând varianta, de exemplu când vă mutați împreună, când apare un copil sau când unul dintre voi își schimbă locul de muncă.
Dacă vă e greu să puneți totul la comun de la început, începeți mic: un cont comun, fără descoperit de cont, din care plătiți doar una-două facturi. După câteva luni vedeți dacă merge și mutați acolo și restul cheltuielilor casei.
Jumătate-jumătate sau după venit
Ce intră în contul comun? Cheltuielile pe care le aveți împreună: chiria sau rata, utilitățile, mâncarea, lucrurile pentru casă. Aici sunt două variante.
Jumătate-jumătate. Fiecare pune aceeași sumă. E simplu și merge bine dacă aveți venituri apropiate. Când unul câștigă mult mai puțin, lui îi rămâne foarte puțin pentru el, iar celălalt pune deoparte mult mai ușor.
După venit. Fiecare pune aceeași parte din venitul lui. Socoteala: adunați veniturile nete, vedeți ce parte e a fiecăruia, apoi împărțiți cheltuielile comune în aceleași proporții. Așa, fiecăruia îi rămâne aceeași parte din salariu pentru el.
Dacă unul dintre voi are un venit neregulat, puneți în calcul „salariul” fix pe care și-l plătește din rezervă, nu luna cea mai bună; vezi lecția despre bugetul cu venit neregulat.
Dacă unul dintre voi nu are venit, de exemplu stă acasă cu copilul, contul comun îl alimentează celălalt. Primește și el o sumă lunară doar pentru el, stabilită împreună: nu e o favoare, pentru că și munca în casă și creșterea copilului sunt o contribuție la familie. Pentru soți, asta e scris chiar în Codul civil, cum vezi mai jos.
❓ Quiz rapid
Maria câștigă 5.000 lei net, Ștefan 3.000 lei net. Cheltuielile lor comune sunt 4.000 lei pe lună și le împart după venit. Cât pune fiecare în contul comun?
Exemplul Irinei și al lui Paul
Irina și Paul s-au mutat împreună. Irina câștigă 6.000 lei net, Paul 4.000 lei net. Au ales varianta „al meu, al tău, al nostru”: un cont comun pentru casă și câte un cont al fiecăruia.
Au scris cheltuielile comune, ca în bugetul lunar: chiria 2.200 lei, utilitățile și internetul 600 lei, mâncarea și cele pentru casă 1.600 lei. Au adăugat 600 lei pe lună pentru un fond de urgență comun. În total, 5.000 lei.
💡 Exemplu: Irina și Paul, 10.000 lei net împreună
Cât pune fiecare în contul comun, în cele două variante:
| Irina | Paul | |
|---|---|---|
| Venitul net | 6.000 | 4.000 |
| Partea din venitul comun | 60% | 40% |
| Jumătate-jumătate: pune | 2.500 | 2.500 |
| Îi rămâne | 3.500 | 1.500 |
| După venit: pune | 3.000 | 2.000 |
| Îi rămâne | 3.000 | 2.000 |
Jumătate-jumătate, lui Paul i-ar rămâne 1.500 lei, adică 37,5% din salariu, iar Irinei 3.500 lei, adică aproximativ 58%. După venit, fiecăruia îi rămâne jumătate din salariu. Au ales a doua variantă.
Din banii rămași, fiecare își plătește ce e doar al lui: telefonul, hainele, ieșirile cu prietenii, economiile proprii. Transferurile spre contul comun le fac automat, în ziua salariului.
Fondul comun are o țintă proprie. Primul prag, o lună de cheltuieli comune (4.400 lei), îl ating în 8 luni, cu 600 lei pe lună. Ținta și ordinea sunt cele din lecția despre fondul de urgență. Banii lui stau într-un cont de economii separat, nu în contul din care se plătesc facturile.
Ce spune legea despre banii soților
Dacă sunteți căsătoriți, Codul civil are câteva reguli care se aplică oricum v-ați organiza conturile.
- Regimul implicit e comunitatea legală. Dacă nu ați făcut o convenție matrimonială la notar, tot ce dobândește oricare dintre voi în timpul căsătoriei e bun comun. Iar salariile și pensiile sunt bunuri comune, chiar dacă intră într-un cont doar pe numele unuia. Contul „al meu” din buget e o înțelegere între voi, nu o proprietate separată.
- Banca vede titularul. Fiecare soț poate deschide și folosi singur un cont, fără acordul celuilalt. Față de bancă, doar titularul dispune de bani, chiar și după divorț, dacă o instanță nu hotărăște altfel.
- Contribuiți după mijloace. Soții contribuie la cheltuielile căsătoriei „în raport cu mijloacele fiecăruia”. Munca în gospodărie și creșterea copiilor sunt și ele o contribuție. O înțelegere prin care doar unul plătește tot nu e valabilă. Fiecare poate dispune de veniturile lui, dar după ce își face partea la cheltuielile casei.
- Aveți dreptul să știți. Fiecare soț îi poate cere celuilalt să-i spună ce bunuri, venituri și datorii are.
- Datoriile pentru casă sunt comune. Datoriile făcute împreună și cele făcute de oricare dintre voi pentru cheltuielile obișnuite ale casei se plătesc din bunurile comune. Dacă acestea nu ajung, răspundeți amândoi și cu bunurile voastre proprii.
Dacă vreți ca bunurile să rămână ale fiecăruia, există separația de bunuri: se alege printr-o convenție matrimonială încheiată la notar, înainte de căsătorie sau după cel puțin un an de la ea.
Dacă nu sunteți căsătoriți, regulile de mai sus nu se aplică: fiecare rămâne proprietarul banilor lui. Pentru lucrurile mari cumpărate împreună, păstrați dovada cine cât a plătit; vă ajută dacă vă despărțiți.
❓ Quiz rapid
Elena și Bogdan sunt căsătoriți și nu au făcut nicio convenție la notar. Salariul lui Bogdan intră într-un cont doar pe numele lui. Ce e acest salariu, după Codul civil?
Cheltuielile mari și discuția lunară
Două obiceiuri simple vă scutesc de cele mai multe certuri pe bani:
- Un prag pentru cheltuielile mari. Stabiliți o sumă, de exemplu 500 lei, peste care niciunul nu cumpără ceva fără să vorbiți întâi. Sub prag, fiecare decide singur.
- Amândoi știți unde sunteți. Nu lăsați banii casei doar în grija unuia. Dacă unuia i se întâmplă ceva, celălalt trebuie să știe ce conturi, plăți și datorii aveți.
Atenție și la datorii. Un card de credit sau un credit luat de unul singur afectează tot bugetul casei, mai ales la soți. Înainte să luați un credit împreună, uitați-vă la toate datoriile fiecăruia; la card, vezi lecția despre cardul de credit. Iar banii care vin o dată, cum e o primă, se împart după aceeași ordine ca în lecția despre banii în plus, hotărâtă împreună.
- 1
Spuneți-vă veniturile și datoriile
Fiecare spune cât câștigă net, ce rate și ce datorii are. Fără asta, orice împărțire e pe ghicite.
- 2
Alegeți felul de organizare
Totul comun, totul separat sau un cont comun pentru casă. Dacă nu sunteți siguri, începeți mic, cu una-două facturi.
- 3
Scrieți cheltuielile comune și împărțiți-le
Chiria, utilitățile, mâncarea, plus o sumă pentru fondul comun. Jumătate-jumătate sau după venit.
- 4
Puneți transferurile pe automat
În ziua salariului, fiecare își trimite partea în contul comun. Ce rămâne e al lui.
- 5
Vorbiți lunar, 15 minute
Vă uitați la ce s-a cheltuit și schimbați împărțirea când se schimbă veniturile sau apare ceva nou.
⚠️ Când banii devin control
Dacă partenerul îți ia banii, nu te lasă să lucrezi, îți interzice să folosești bunurile comune sau refuză să susțină familia, asta nu mai e un mod de a face bugetul. Legea o numește violență economică și o tratează ca formă de violență domestică. Poți cere ajutor gratuit la linia națională pentru victimele violenței domestice, 0800 500 333.
Un buget în doi nu trebuie să fie perfect de la început. Contează să fie scris, să vi se pară corect amândurora și să-l schimbați când se schimbă viața voastră. Dacă vreți să vedeți cifrele voastre, folosiți calculatorul de buget de mai jos pentru cheltuielile comune.
📚 Surse și data verificării
Verificate la 13 octombrie 2026.
- Temei legal, soții: Codul civil (Legea nr. 287/2009, republicată), forma consolidată la 3 mai 2026, din corpusul legislativ NeoBase: art. 312 alin. (1): regimurile matrimoniale (comunitatea legală, separația de bunuri, comunitatea convențională); art. 317 alin. (2)–(3): fiecare soț poate face singur depozite bancare; față de bancă, titularul dispune de fonduri și după desfacerea căsătoriei, dacă o hotărâre judecătorească nu decide altfel; art. 318 alin. (1): dreptul la informare despre bunuri, venituri și datorii; art. 325 alin. (2)–(3): contribuția la cheltuielile căsătoriei „în raport cu mijloacele fiecăruia”; convenția prin care doar un soț suportă cheltuielile e considerată nescrisă; art. 326: munca în gospodărie și pentru creșterea copiilor e contribuție; art. 327: fiecare soț dispune de veniturile încasate, cu respectarea obligațiilor privind cheltuielile căsătoriei; art. 329 și 330 alin. (1): alt regim decât comunitatea legală se alege prin convenție matrimonială, act autentic notarial; art. 339 și 341: bunurile dobândite în timpul comunității și veniturile din muncă (scadente în timpul comunității) sunt bunuri comune; art. 351 lit. b) și c), art. 352 alin. (1): datoriile comune și răspunderea subsidiară, solidară, cu bunurile proprii; art. 369 alin. (1): schimbarea regimului după cel puțin un an de la căsătorie.
- Violența economică: Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice, republicată, art. 4 alin. (1) lit. e), forma consolidată la 28 martie 2026, din corpusul legislativ NeoBase. Linia telefonică gratuită 0800 500 333: Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați (anes.gov.ro), consultată la 13 octombrie 2026.
- Ghid public străin: MoneyHelper (Marea Britanie), Should you manage money jointly or separately, consultat la 13 octombrie 2026: variantele de organizare (separat, totul comun, „mine, yours and ours”, alocația plătită de cel care câștigă), contribuția 50/50 sau după venit, pragul peste care cheltuielile se hotărăsc împreună, începutul cu un cont comun mic, fără descoperit de cont, și ideea că alocația nu e o favoare.
- Exemplu: Irina, Paul, Maria, Ștefan, Elena și Bogdan sunt persoane inventate. Calculele: 6.000 + 4.000 = 10.000; 6.000 ÷ 10.000 = 60%; 2.200 + 600 + 1.600 = 4.400; 4.400 + 600 = 5.000; 5.000 ÷ 2 = 2.500; 6.000 − 2.500 = 3.500 (58,3%); 4.000 − 2.500 = 1.500 (37,5%); 5.000 × 60% = 3.000; 5.000 × 40% = 2.000; 6.000 − 3.000 = 3.000; 4.000 − 2.000 = 2.000 (50% fiecare); 4.400 ÷ 600 = 7,3, deci 8 luni. Maria și Ștefan: 4.000 × 5/8 = 2.500; 4.000 × 3/8 = 1.500; 5.000 ÷ 8.000 = 62,5%.
- Interpretare: împărțirea după venit, pragul de 500 lei și discuția lunară sunt recomandări practice, nu reguli legale. Între soți, art. 325 cere contribuția după mijloace, dar nu impune o formulă de calcul. Sfatul pentru cuplurile necăsătorite (dovada plăților la cumpărăturile mari) e o recomandare practică; lecția nu tratează coproprietatea sau partajul.