Dana a pus deoparte 10.000 lei în 2015 și nu s-a mai atins de ei. Azi are tot 10.000 lei, dar cu ei cumpără mult mai puțin. Lecția explică de ce, cât de mult s-a pierdut și cum citești cifrele despre inflație pe care le auzi la știri.
⚡ Pe scurt
Inflația înseamnă că prețurile cresc, în general, de la un an la altul. Suma din cont rămâne aceeași, dar cumpără mai puțin. Între 2015 și 2025, prețurile medii din România au crescut cu 66,4%, așa că 10.000 lei din 2015 cumpărau în 2025 cât aproximativ 6.011 lei atunci. O mărire de salariu ține pasul doar dacă e cel puțin cât scumpirile, iar o inflație mai mică înseamnă doar că prețurile cresc mai încet, nu că scad.
Ce e inflația
Inflația e creșterea generală a prețurilor: nu se scumpește un singur produs, ci, în medie, tot ce cumperi. Banca Centrală Europeană spune pe scurt că, din cauza ei, cu aceiași bani cumperi azi mai puțin decât ieri.
Un exemplu simplu. Dana cumpără în fiecare săptămână același coș: pâine, lapte, ouă, legume. Anul acesta, coșul costă 100 lei. Anul viitor, același coș costă 105 lei. Inflația a fost de 5%.
Dacă Dana are tot 100 lei, nu mai poate cumpăra coșul întreg: îi ajung pentru 100 / 105 = 95,2% din el. Banii nu au dispărut din portofel. S-a schimbat ce poți lua cu ei. De aceea se vorbește de puterea de cumpărare: cât poți cumpăra cu o sumă, nu câți lei scrie pe ea.
De ce prețuri +66% nu înseamnă bani −66%
Între 2015 și 2025, prețurile medii au crescut cu 66,4%. Asta nu înseamnă că banii au pierdut 66,4% din putere. Au pierdut 39,9%.
Cel mai ușor se vede pe un caz extrem: dacă prețurile se dublează (+100%), aceeași sumă cumpără jumătate (−50%), nu zero. Cu 100 lei luai două coșuri de 50 lei; după dublare, un coș costă 100 lei și iei unul.
Pe cifrele reale: prețurile din 2025 sunt de 1,664 ori cele din 2015. Puterea de cumpărare se socotește împărțind, nu scăzând: 1 / 1,664 = 0,601. Banii cumpără 60,1% din cât cumpărau, deci au pierdut 39,9%.
❓ Quiz rapid
Prețurile cresc cu 100%, adică se dublează. Cât mai cumpără o sumă care a rămas aceeași?
Ce face inflația cu banii puși deoparte
💡 Exemplu: cei 10.000 lei ai Danei, din 2015 până în 2025
| Suma | |
|---|---|
| Câți bani are Dana în 2025 | 10.000 lei, la fel ca în 2015 |
| Ce cumpără ei, socotit în prețurile din 2015 | aproximativ 6.011 lei |
| Câți bani îi trebuie în 2025 ca să cumpere ce lua în 2015 cu 10.000 lei | aproximativ 16.636 lei |
Prețurile au crescut cu 66,4%, iar puterea de cumpărare a scăzut cu 39,9%. Am presupus că Dana nu a primit nicio dobândă și nu a cheltuit nimic din bani.
În medie, asta înseamnă o creștere a prețurilor de 5,2% pe an, dar anii au fost foarte diferiți: în 2016 prețurile au scăzut cu 1,5%, iar în 2022 au crescut cu 13,8%. Media de 5,2% se socotește prin compunere: fiecare an se scumpește pornind de la prețurile deja crescute în anul dinainte.
În Calculatorul de Inflație poți pune suma ta și anii tăi.
Asta nu înseamnă că orice ban ținut deoparte e un ban pierdut. Fondul de urgență rămâne necesar: el e pentru siguranță, ca să nu te împrumuți la prima problemă, nu ca să câștige (lecția despre fondul de urgență). Ce poți face ca să piardă mai puțin, comparând contul de economii, depozitul și titlurile de stat, se explică în lecția despre saltea, depozit și titluri de stat.
Salariul și inflația
O mărire de salariu pare mereu un câștig. Dar contează cât cumperi cu salariul, nu câți lei are.
💡 Exemplu: salariul Danei
În 2015, Dana avea un salariu net de 3.000 lei pe lună. În 2025 are 5.000 lei.
- Salariul a crescut cu 66,7%.
- Prețurile au crescut cu 66,4% în aceeași perioadă.
- Ca să țină pasul cu prețurile, salariul ar fi trebuit să ajungă la aproximativ 4.991 lei.
- Dana are 5.000 lei, deci puterea ei de cumpărare a crescut foarte puțin: +0,2%.
Schimbarea reală nu e diferența dintre cele două procente, ci raportul lor: 1,667 / 1,664 = 1,002, adică +0,2%. Diferența de procente dă aici aproape același rezultat, dar la cifre mari se depărtează mult. Pentru calcul, e mai corect să pui salariul net mediu din fiecare an, pentru că și prețurile sunt medii pe an.
❓ Quiz rapid
Salariul tău crește cu 5% într-un an, iar prețurile cu 10%. Ce se întâmplă cu ce poți cumpăra?
Inflația scade, dar prețurile cresc
La știri auzi că „inflația a scăzut”. Mulți înțeleg că prețurile au scăzut. De obicei, nu e așa.
Un coș costă 100 lei. Într-un an se scumpește cu 20% și ajunge la 120 lei. Anul următor, inflația scade la 5%: coșul se scumpește cu 5% pornind de la 120 lei și ajunge la 126 lei. Inflația a scăzut de la 20% la 5%, dar coșul e mai scump ca oricând.
Prețurile ar scădea, în medie, doar dacă inflația ar fi negativă. S-a întâmplat în România în 2015 (−0,6%) și 2016 (−1,5%), mai ales din cauza reducerii TVA. Unele produse se pot ieftini și când inflația totală e pozitivă, dar media lor tot crește.
❓ Quiz rapid
Inflația coboară de la 10% la 4%. Ce s-a întâmplat, în medie, cu prețurile în anul cu 4%?
Cum o măsoară INS și cum citești știrile
Institutul Național de Statistică (INS) măsoară inflația prin indicele prețurilor de consum (IPC). Pe scurt, INS urmărește în fiecare lună prețurile unui coș fix de bunuri și servicii cumpărate de gospodării, în orașele reședință de județ, în aproximativ 7.100 de unități comerciale. Prețurile sunt cele plătite efectiv, cu TVA și accize.
Fiecare produs are o pondere: cât cântărește în cheltuielile unei gospodării medii, după Ancheta Bugetelor de Familie. În 2026, mărfurile alimentare cântăresc 32,5% din coș, celelalte mărfuri 46,9%, iar serviciile 20,7%. Nu intră în IPC, de exemplu, dobânzile la credite, cumpărarea unei locuințe sau ce produci singur în grădină.
În același comunicat, INS dă mai multe cifre. Pentru septembrie 2026:
| Cifra | Ce compară | Valoarea |
|---|---|---|
| Rata anuală | septembrie 2026 față de septembrie 2025 | 6,6% |
| Rata medie pe ultimele 12 luni | octombrie 2025–septembrie 2026 față de cele 12 luni dinainte | 9,2% |
| De la începutul anului | septembrie 2026 față de decembrie 2025 | 5,4% |
Toate trei sunt corecte; răspund la întrebări diferite. Când auzi „inflația este X%”, de obicei e rata anuală. Calculatorul folosește altă cifră: rata medie anuală, care compară prețurile medii ale unui an întreg cu ale anului dinainte. De aceea se oprește la 2025, ultimul an complet.
Coșul tău poate fi altfel. Între septembrie 2025 și septembrie 2026, serviciile s-au scumpit cu 11,1%, iar mărfurile alimentare cu 3,0%. Cine cheltuie mult pe servicii poate avea o inflație peste media INS; cine cheltuie mai ales pe mâncare, una sub medie. Contează ce cumperi și cât cântărește fiecare cheltuială în bugetul tău.
Inflația din România, pe scurt
- Anii '90: în 1991–1994 și în 1997, prețurile s-au mai mult decât dublat de la un an la altul; în 1993 au crescut cu 256,1%. Rata medie anuală a coborât sub 10% abia în 2005.
- 2005: la 1 iulie, leul a fost denominat: 10.000 lei vechi au devenit 1 leu nou. Denominarea a schimbat doar cifrele de pe bani, nu ce cumpărai cu ei.
- 2015–2016: prețurile medii au scăzut (−0,6% și −1,5%). Banca Națională (BNR) leagă scăderea de extinderea cotei de TVA de 9% la toate alimentele, din iunie 2015, de reducerea cotei standard de la 24% la 20%, din ianuarie 2016, și de ieftinirea materiilor prime pe piețele internaționale.
- 2022–2023: 13,8% în 2022, cea mai mare rată medie anuală după 2003, și 10,4% în 2023. BNR leagă creșterea din 2022 de efectul războiului din Ucraina asupra prețurilor materiilor prime și de un an agricol slab, scumpiri transmise în prețuri de cererea mare din economie.
Graficul complet, pe fiecare an din 1990 încoace, e în Calculatorul de Inflație.
⚠️ Valabil la 13 octombrie 2026
Cifrele anuale sunt din seria INS actualizată la 15 ianuarie 2026, iar cele lunare din comunicatul INS pentru septembrie 2026, publicat la 13 octombrie 2026. Comunicatul următor apare la 12 noiembrie 2026; cifrele lunare se schimbă în fiecare lună.
Ce reții
- Inflația nu ia bani din cont. Ia din ce poți cumpăra cu ei.
- Procentele se compun: prețuri +66% înseamnă bani −40%, nu −66%.
- O mărire de salariu e un câștig real doar dacă e mai mare decât scumpirile din aceeași perioadă.
- „Inflația a scăzut” înseamnă că prețurile cresc mai încet, nu că scad.
- INS măsoară un coș mediu. Inflația ta depinde de ce cumperi tu.
Dacă vrei să vezi cifrele pentru banii sau salariul tău, Calculatorul de Inflație face socoteala pe anii pe care îi alegi.
📚 Surse și data verificării
Verificate la 13 octombrie 2026.
- Date, seria anuală: INS, „IPC – serie de date anuală” (an precedent = 100), actualizare 15.01.2026, citită la 13.10.2026: indicii medii anuali 2016–2025 (98,45; 101,34; 104,63; 103,83; 102,63; 105,05; 113,80; 110,40; 105,59; 107,32), 2015 (99,41) și seria 1990–2005 cu o zecimală. Factorul 2015–2025 e produsul indicilor 2016–2025: 1,6636.
- Date, luna septembrie 2026: INS, comunicatul de presă „Inflația și evoluția prețurilor de consum: septembrie 2026”, 13.10.2026: rata anuală 6,6%, rata medie pe 12 luni 9,2%, de la începutul anului 5,4%; tabelul 1 (septembrie 2026 față de septembrie 2025): mărfuri alimentare 103,00, servicii 111,12; ponderile din anexă: alimentare 3.249, nealimentare 4.686, servicii 2.065 la 10.000; următorul comunicat, 12.11.2026.
- Metodologia IPC: INS, precizările metodologice atașate comunicatului: ce acoperă IPC și ce exclude, colectarea în orașele reședință de județ, în circa 7.100 de unități comerciale, prețuri cu TVA și accize, indice Laspeyres cu ponderile din Ancheta Bugetelor de Familie (anul de bază 2024 din ianuarie 2026), definițiile ratelor (lunară, anuală, medie anuală).
- Definiția și coșul mediu: Banca Centrală Europeană, „Ce este inflația?”: creșterea generalizată a prețurilor, scăderea a ce cumperi cu aceeași sumă, coșul mediu față de obiceiurile fiecărei gospodării.
- Denominarea: Legea nr. 348/2004, art. 1 alin. (1): la 1 iulie 2005, 10.000 lei vechi se preschimbă pentru 1 leu nou.
- Cauzele din 2015–2016 și 2022: BNR, Raport anual 2016, sinteza (modificările TVA din iunie 2015 și ianuarie 2016, scăderea prețurilor internaționale ale materiilor prime, mai ales energetice și agricole); BNR, Raport anual 2022, sinteza (șocurile de ofertă asociate războiului din Ucraina asupra cotațiilor materiilor prime și anului agricol nefavorabil, transmise în prețuri pe fondul excedentului de cerere agregată).
- Exemplu: Dana e o persoană inventată. Calculele: puterea de cumpărare = suma / 1,6636; suma necesară = suma × 1,6636; schimbarea reală a salariului = (5.000 / 3.000) / 1,6636 − 1 = +0,2%; media anuală = 1,6636^(1/10) − 1 = 5,2%. Coșul de 100 → 120 → 126 lei e un exemplu al lecției.
- Interpretare: calculatorul și exemplul compară nivelurile medii ale prețurilor din doi ani, după coșul mediu INS; nu măsoară exact banii puși deoparte într-o anumită zi și nici coșul unei persoane anume. Explicația „cererea mare din economie” e redarea simplă a „excedentului de cerere agregată” din raportul BNR. Pentru anii '90 lecția dă doar cifrele INS, fără cauze, pentru că nu am citit o sursă primară despre ele.