Ai auzit poate că „banii fac bani”. Lecția asta arată cum se întâmplă asta cu adevărat, de ce câțiva ani în plus la început pot cântări mult și ce mănâncă din câștig fără să se vadă.
⚡ Pe scurt
Dobânda compusă înseamnă că dobânda primită rămâne pusă și produce la rândul ei dobândă. La început diferența e mică, după 20–30 de ani e uriașă: 10.000 lei la 6% pe an devin în 30 de ani 28.000 lei cu dobândă simplă (capitalul plus dobânzile scoase și păstrate deoparte), dar peste 57.000 lei cu dobândă compusă. De aceea contează când începi: în exemplul din lecție, cu aceeași sumă pe lună și același randament, cine începe la 25 de ani, nu la 30, pune doar cu 12.000 lei mai mult, dar are la final cu aproape 37.000 lei mai mult. Dobânda se compune doar dacă o lași să se adune, iar puterea ta de cumpărare crește doar dacă banii cresc mai repede decât prețurile.
Ce e dobânda compusă
Dobânda simplă se calculează mereu la suma de la început. Dacă pui 10.000 lei la 6% pe an și scoți dobânda în fiecare an, primești 600 lei pe an, la nesfârșit: 600, 600, 600. În depozit rămân tot 10.000 lei; în tabel adunăm la ei dobânzile, presupunând că le păstrezi deoparte, fără să le cheltui.
Dobânda compusă apare când lași dobânda acolo. După primul an ai 10.600 lei, iar dobânda pe anul al doilea se calculează la 10.600, nu la 10.000: 636 lei. Pe anul al treilea, la 11.236 lei: 674,16 lei. Fiecare an pornește de la o sumă puțin mai mare, deci aduce o dobândă puțin mai mare.
💡 Exemplu: 10.000 lei la 6% pe an
| După | Dobândă simplă: capital + dobânzi scoase și păstrate separat | Dobândă compusă (o lași să se adune) |
|---|---|---|
| 1 an | 10.600 lei | 10.600 lei |
| 10 ani | 16.000 lei | ≈ 17.908 lei |
| 20 de ani | 22.000 lei | ≈ 32.071 lei |
| 30 de ani | 28.000 lei | ≈ 57.435 lei |
La dobânda simplă, suma crește cu 600 lei în fiecare an. La cea compusă, în primul an tot cu 600 lei, dar în al treizecilea an cu peste 3.000 lei. Ca să se vadă calculul, tabelul nu ține cont de impozit și de inflație; le luăm mai jos.
Primii ani arată aproape la fel. Diferența apare târziu, iar asta e și capcana: cine renunță după câțiva ani pentru că „nu se vede nimic” se oprește exact înainte de partea care contează.
❓ Quiz rapid
Pui 1.000 lei la 10% pe an și lași dobânda să se adune. Cât ai după doi ani?
Regula lui 72: în câți ani se dublează
O socoteală rapidă, fără calculator: împarți 72 la dobânda pe an și afli în aproximativ câți ani se dublează suma, dacă lași dobânda să se adune.
- La 6% pe an: 72 / 6 = 12 ani. Verificare: 10.000 lei devin ≈ 20.122 lei după 12 ani.
- La 8% pe an: 72 / 8 = 9 ani.
- La 3% pe an: 72 / 3 = 24 de ani.
Regula e aproximativă, dar destul de bună pentru dobânzile obișnuite, de la 2% la 12% pe an.
Aceeași regulă merge și la prețuri. 6,6% e ultima rată anuală publicată de INS. Dacă inflația ar rămâne 6,6% în fiecare an, prețurile s-ar dubla în aproximativ 72 / 6,6 ≈ 11 ani, iar banii ținuți fără dobândă ar cumpăra atunci doar jumătate din ce cumpără azi. E un scenariu, nu o prognoză. Detalii în lecția despre inflație.
Ce contează de fapt: creșterea peste inflație
Tabelul de mai sus arată lei, nu ce cumperi cu ei. Două lucruri micșorează câștigul fără să se vadă.
Impozitul. La dobânzile din conturi și depozite, banca reține 10% din dobândă, iar tu primești restul. Din 6%, îți rămân 5,4%. Pare puțin, dar se compune și el: 10.000 lei în 30 de ani devin ≈ 57.435 lei la 6%, dar ≈ 48.442 lei la 5,4%. Diferența, aproape 9.000 lei, vine dintr-o diferență de 0,6% pe an. Același lucru face orice comision anual: o cifră mică pe an devine o sumă mare în zeci de ani. Dobânda la titlurile de stat Tezaur și Fidelis nu are impozit.
Inflația. Dacă banii tăi cresc cu 6% pe an, dar prețurile cresc cu 6,6%, după un an cumperi puțin mai puțin decât la început, oricât de mare ar fi suma în lei. Dobânda se compune și atunci, dacă o lași să se adune, dar puterea de cumpărare crește doar dacă randamentul, după impozit, trece de inflație. Cu dobânzile din România de acum, banii ținuți în siguranță, în depozite sau titluri de stat, abia țin pasul cu prețurile; cifrele sunt în lecția despre saltea, depozit și titluri de stat.
Pentru o creștere clar peste inflație, banii trebuie de obicei să accepte un risc: prețul lor poate și să scadă, nu doar să crească. Asta e subiectul unor lecții separate, despre investiții.
De ce contează să începi la 25 de ani, nu la 30
Aici dobânda compusă se vede cel mai bine. Ca să nu ne păcălească inflația, socotim totul în lei de azi și presupunem un randament real de 3% pe an: puterea de cumpărare a banilor crește cu 3% pe an, după inflație. Sumele puse sunt 2.400 lei de azi la începutul fiecărui an; în lei, cresc în fiecare an cu inflația.
💡 Exemplu: Irina începe la 25 de ani, Vlad la 30
Irina și Vlad pun deoparte câte 200 lei pe lună, adică 2.400 lei pe an, până la 65 de ani. Banii cresc cu 3% pe an peste inflație. Singura diferență: Irina începe la 25 de ani, Vlad la 30.
| Irina (de la 25 de ani) | Vlad (de la 30 de ani) | |
|---|---|---|
| Ani în care pune bani | 40 | 35 |
| Cât pune în total | 96.000 lei | 84.000 lei |
| Cât are la 65 de ani | ≈ 186.392 lei | ≈ 149.462 lei |
Irina pune cu 12.000 lei mai mult, dar are la final cu ≈ 36.930 lei mai mult. Cei 12.000 lei din primii ei cinci ani s-au făcut, în 40 de ani, aproape de trei ori mai mulți.
Ca s-o ajungă din urmă, Vlad ar trebui să pună ≈ 250 lei pe lună în loc de 200, timp de 35 de ani: în total ≈ 104.800 lei, mai mult decât Irina, pentru aceeași sumă finală.
Cum se face de fapt. Exemplul pune 2.400 lei o dată pe an, la începutul anului, și presupune că suma crește în fiecare an cu inflația, ca să rămână 2.400 lei de azi. Dacă pui 200 lei în fiecare lună, sumele finale ies puțin mai mici (≈ 183.890 și ≈ 147.456 lei), iar concluzia e aceeași. Creșterea de 3% pe an peste inflație e o ipoteză pentru calcul, nu un randament pe care îl promite cineva.
Ideea nu e că la 30 de ani e prea târziu: Vlad are la final cu ≈ 65.000 lei mai mult decât a pus. Ideea e că anii de la început sunt cei mai valoroși, pentru că banii puși atunci au cel mai mult timp să crească. O sumă mică pusă devreme poate valora mai mult decât una mare pusă târziu.
Asta contează cel mai mult la banii puși deoparte pentru zeci de ani, cum sunt cei pentru pensie. La Pilonul 3, pensia facultativă, contribuțiile lunare și rezultatele investițiilor rămân în fond până la pensie. Valoarea contului variază, însă: nu există dobânda fixă din exemplu.
❓ Quiz rapid
Doi prieteni pun aceeași sumă pe lună până la 65 de ani, ca în exemplul din lecție, cu un randament real constant de 3% pe an. Unul începe la 25 de ani, celălalt la 30. Ce se întâmplă la final?
Când se întâmplă cu adevărat
Dobânda compusă nu apare singură. Apare doar dacă dobânda rămâne pusă și produce la rândul ei dobândă.
- Contul de economii: de obicei banca adaugă dobânda în cont la anumite intervale (lunar, trimestrial), iar de acolo produce și ea dobândă, cât timp nu scoți banii.
- Depozitul la termen: depinde de ce alegi la deschidere. Dacă depozitul se prelungește automat cu capitalizare, dobânda se adaugă la sumă și se compune. Dacă dobânda se virează în contul curent, nu se compune decât dacă o pui tu din nou deoparte.
- Titlurile de stat Tezaur și Fidelis: dobânda se plătește o dată pe an în contul tău, nu se adaugă la suma investită. Se compune doar dacă o investești din nou.
Pe scurt: dacă cheltui dobânda când o primești, ai dobândă simplă, oricât de mult ai ține banii.
❓ Quiz rapid
Dana are 10.000 lei în Tezaur pe 3 ani, la 7% pe an. Primește 700 lei dobândă în fiecare an și îi cheltuie. Banii ei cresc cu dobândă compusă?
Pe dos: la datorii
La datorii, timpul lucrează împotriva ta. Cu cât o datorie scumpă stă mai mult, cu atât plătești mai multă dobândă. Pe un card de credit cu 26% pe an, o datorie de 2.000 lei plătită doar cu suma minimă costă peste 700 lei dobândă și durează peste trei ani; calculul e în lecția despre cardul de credit. Exemplul arată costul rambursării lente, nu dobândă la dobândă: în fiecare lună plătești dobânda lunii și o mică parte din datorie.
De aceea, înainte să pui bani deoparte pentru zeci de ani, merită să scapi de datoriile scumpe: nicio dobândă la economii nu ține pasul cu 25% pe an la datorie.
⚠️ Valabil la 14 octombrie 2026
Impozitul de 10% pe dobânzile la bănci și scutirea pentru titlurile de stat sunt cele din Codul fiscal, în forma de la 8 august 2026. Modul de plată al dobânzii la Tezaur și Fidelis e cel din edițiile din octombrie 2026. Inflația de 6,6% e rata anuală INS pentru septembrie 2026. Dobânzile de 6% și 3% peste inflație din exemple sunt alese pentru calcul, nu oferte reale.
Ce reții
- Dobânda compusă înseamnă dobândă la dobândă: suma crește tot mai repede, dar doar dacă lași dobânda să se adune.
- Regula lui 72: 72 împărțit la dobânda pe an dă în câți ani se dublează banii; la inflație, în câți ani se dublează prețurile.
- Contează creșterea după impozit, comisioane și inflație, nu suma în lei.
- Anii de la început valorează cel mai mult: 25 de ani în loc de 30 face o diferență mult mai mare decât suma pusă în plus.
- La datorii, timpul lucrează împotriva ta: o datorie scumpă păstrată mult costă mult mai mult.
Unde poți ține banii în siguranță și cât rămâne din ei după inflație, vezi în lecția despre saltea, depozit și titluri de stat. Cum se poate obține o creștere peste inflație și ce riscuri vin cu ea vor fi explicate în lecții separate, despre investiții.
📚 Surse și data verificării
Verificate la 14 octombrie 2026.
- Temei legal, impozitul: Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), forma consolidată la 8 august 2026, din corpusul legislativ NeoBase: art. 97 alin. (1) și (2): dobânzile la conturile curente, la depozitele la vedere și la termen se impun cu 10%, impozit final, calculat și reținut de plătitor la înregistrarea dobânzii în cont; art. 93 alin. (1) lit. a): veniturile din titlurile de stat nu sunt impozabile.
- Tezaur și Fidelis, plata dobânzii: Ministerul Finanțelor, Ordinul nr. 1324/2026 (Tezaur, ediția octombrie–noiembrie 2026), art. 8 (dobânda se plătește anual), și Ordinul nr. 1321/2026 (Fidelis, ediția 2–9 octombrie 2026, dobândă anuală); aceleași ordine ca în lecția despre saltea, depozit și titluri de stat, verificate la 13 octombrie 2026.
- Inflația: INS, comunicatul de presă pentru septembrie 2026, 13.10.2026: rata anuală 6,6%.
- Cardul de credit: cifrele (26% pe an, peste 700 lei dobândă, peste trei ani) sunt din exemplul Biancăi din lecția despre cardul de credit (706,37 lei dobândă).
- Exemple: Irina, Vlad și Dana sunt persoane inventate (Dana, aceeași ca în lecțiile despre inflație și economii). Calculele: dobânda simplă = 10.000 × (1 + 0,06 × ani); dobânda compusă = 10.000 × 1,06^ani (17.908,48; 32.071,35; 57.434,91); cu impozit, 10.000 × 1,054^30 = 48.441,58; 1,06^12 = 2,012; 1,066^11 = 2,020. Irina și Vlad: 2.400 lei la începutul fiecărui an, cu 3% pe an, evaluați la 65 de ani: 2.400 × (1,03 + 1,03² + … + 1,03^40) = 186.391,91 și 2.400 × (1,03 + … + 1,03^35) = 149.462,27; diferența 36.929,65 = valoarea la 65 de ani a celor 5 depuneri în plus ale Irinei. Vlad, ca să ajungă la 186.391,91 lei: 2.400 × 186.391,91 / 149.462,27 = 2.993,04 lei pe an (≈ 249 lei pe lună), 35 × 2.993,04 = 104.756 lei. Varianta lunară: 200 lei la începutul fiecărei luni, rata lunară 1,03^(1/12) − 1: 183.890 și 147.456 lei. Quiz: 1.000 × 1,1 × 1,1 = 1.210 lei.
- Interpretare: regula lui 72 e o aproximare matematică, nu o regulă din lege. Exemplul Irina/Vlad e socotit în lei de azi, cu o creștere ipotetică de 3% pe an peste inflație; nu e randamentul unui produs anume. Felul în care se adaugă dobânda la contul de economii și capitalizarea la prelungirea depozitului țin de contractul fiecărei bănci, nu de lege; lecția le descrie ca practică obișnuită.