NEOBASE
← Înapoi la Contabilitate pentru Toți
Contabilitate pentru Toți

Inventarierea anuală: ce găsești față de ce scrie în acte

Actualizat: 6 octombrie 2026 · 12 min de citit

O dată pe an, firma lasă deoparte ce scrie în programul de contabilitate și numără ce are de fapt: marfa din raft, banii din casă, soldul din bancă, ce îi datorează clienții. Uneori iese exact. Alteori lipsesc câteva bucăți sau apar unele în plus. Întrebarea lecției: cum se face inventarierea anuală și ce se înregistrează când găsești diferențe?

⚡ Pe scurt

Inventarierea înseamnă să constați ce există efectiv, la o dată anume, și să compari cu evidența. Legea o cere cel puțin o dată pe an, de regulă la închiderea exercițiului. Ce găsești în plus intră în stoc (la mărfuri, 371 = 607), ce lipsește iese (607 = 371). O lipsă din vina cuiva se impută persoanei vinovate, la valoarea de înlocuire, prin 4282 = 7581 dacă e un angajat, fără TVA colectată; TVA dedusă la cumpărarea bunurilor lipsă se ajustează (635 = 4426), cu câteva excepții. Rezultatele trec în registrul-inventar, iar bilanțul se întocmește pe baza lui.

Ce e inventarierea și când se face

Contabilitatea arată ce ar trebui să existe: intrări minus ieșiri. Asta se numește stoc scriptic (din acte). Inventarierea arată ce există de fapt, prin numărare, cântărire sau măsurare: stocul faptic. Dacă cele două diferă, contabilitatea se corectează după realitate, nu invers.

Legea contabilității cere inventarierea generală a activelor, datoriilor și capitalurilor proprii:

  • la începutul activității;
  • cel puțin o dată în cursul exercițiului financiar (inventarierea anuală);
  • la fuziune, divizare, transformare sau lichidare.

Normele de inventariere adaugă alte situații: la cererea organelor de control, când sunt semne de lipsuri sau plusuri, la predarea gestiunii de la un gestionar la altul, la reorganizarea gestiunilor, după calamități. Gestionarul e persoana care are bunurile în grijă și răspunde de ele: magazionerul, vânzătoarea dintr-un magazin mic.

Inventarierea anuală se face, de regulă, la închiderea exercițiului, pentru că bilanțul trebuie să arate situația reală de la 31 decembrie. Fără inventariere, situațiile financiare n-ar avea pe ce se sprijini: neefectuarea ei e contravenție.

Cine o face și în ce pași

Răspunderea pentru inventariere o are administratorul. El aprobă proceduri scrise și numește, prin decizie, comisia de inventariere. La firmele cu puțini salariați, inventarierea o poate face o singură persoană, iar dacă nu există niciun salariat potrivit, o fac administratorii.

O regulă ține de bun-simț: din comisie nu pot face parte gestionarul bunurilor inventariate, contabilul care ține evidența acelei gestiuni și nici auditorii. Cine răspunde de marfă nu se poate număra singur. Gestionarul e însă prezent la inventariere și semnează listele.

  1. 1

    Decizia de inventariere

    Administratorul numește comisia (sau persoana) și scrie ce gestiune se inventariază, metoda, data de început și de sfârșit.

  2. 2

    Declarația gestionarului

    Înainte de numărare, gestionarul declară în scris dacă știe de plusuri sau lipsuri, dacă are bunuri ale altora, documente neînregistrate și care e ultimul document de intrare și de ieșire.

  3. 3

    Numărarea și listele de inventariere

    Comisia numără, cântărește sau măsoară și trece stocul faptic în listele de inventariere, pe gestiuni. Bunurile altora, cele deteriorate sau fără mișcare se trec în liste separate.

  4. 4

    Compararea cu evidența

    Stocul faptic se compară cu fișele de magazie și cu contabilitatea. Întâi se corectează erorile de înregistrare, apoi se stabilesc plusurile și lipsurile reale.

  5. 5

    Explicațiile și procesul-verbal

    Pentru fiecare diferență, comisia cere explicații scrise gestionarului. Rezultatele, cauzele și propunerile intră într-un proces-verbal, prezentat administratorului în cel mult 7 zile lucrătoare.

  6. 6

    Decizia administratorului și înregistrarea

    Administratorul decide ce se face cu diferențele. Rezultatele se înregistrează în evidența gestiunii în cel mult 7 zile lucrătoare de la aprobare și în contabilitate, apoi trec în registrul-inventar.

❓ Quiz rapid

O firmă inventariază depozitul de marfă. Cine NU are voie să facă parte din comisia de inventariere?

Nu doar marfa: ce se mai inventariază

Inventarierea anuală cuprinde tot bilanțul, fiecare element cu felul lui de verificare:

  • stocurile (marfă, materiale, produse): prin numărare, cântărire, măsurare;
  • imobilizările: se identifică fiecare bun; la clădiri și terenuri, pe baza actelor de proprietate, iar la licențe și programe, pe baza documentelor care dovedesc dreptul;
  • casa: banii se numără în ultima zi lucrătoare a exercițiului și se compară cu registrul de casă;
  • conturile bancare: soldul din extrasul de la 31 decembrie se compară cu soldul din contabilitate;
  • creanțele și datoriile: se confirmă cu partenerii, prin extrase de cont sau punctaje, adică liste de facturi și plăți verificate de ambele părți;
  • bunurile altora aflate la firmă (închiriate, în custodie, în consignație): în liste separate, trimise și proprietarului.

La ce valoare se trec? În listele de inventariere se trece valoarea de inventar. Dacă e mai mare decât valoarea din contabilitate, rămâne valoarea din contabilitate: câștigurile nerealizate nu se înregistrează. Dacă e mai mică, se trece valoarea de inventar, iar diferența se arată printr-o ajustare pentru depreciere. E principiul prudenței. Deprecierea stocurilor și a creanțelor are lecții separate. Aici rămânem la diferențele de cantitate: bucăți în plus sau în minus.

Plusurile și lipsurile: formulele

Să zicem că evidența arată 30 de bucăți și găsești 32. Cele 2 bucăți în plus intră în stoc. La mărfuri, formula inversează descărcarea obișnuită 607 = 371 (vezi lecția despre stocuri): 371 = 607. Plusul se evaluează la valoarea justă, adică, de regulă, la cât costă acum pe piață un bun la fel.

Dacă lipsesc bucăți, ele ies din stoc, ca o descărcare: 607 = 371, la valoarea din contabilitate.

La materii prime și materiale, formulele sunt aceleași, cu conturile lor: 301 = 601 pentru plus, 601 = 301 pentru lipsă; la materialele consumabile, 302x și 602 (vezi lecția despre materii prime).

❓ Quiz rapid

La inventariere găsești în magazin 2 bucăți de marfă în plus față de evidență. Ce formulă înregistrezi?

Lipsurile: imputabile sau nu

Pentru fiecare lipsă, comisia cere explicații scrise și stabilește cauza. De ea depinde tot ce urmează.

Ce înseamnă

Lipsă imputabilă:Există un vinovat (de regulă, gestionarul) sau cauza nu se poate explica

Lipsă neimputabilă:Nimeni nu e vinovat: calamitate, forță majoră, furt dovedit, perisabilități în limitele legii

Ce face firma

Lipsă imputabilă:Recuperează paguba de la vinovat, la valoarea de înlocuire

Lipsă neimputabilă:Suportă paguba (sau o recuperează de la asigurator, dacă bunurile erau asigurate)

Formula pentru recuperare

Lipsă imputabilă:4282 = 7581 (angajat) sau 461 = 7581 (altă persoană)

Lipsă neimputabilă:5121 = 7581, dacă plătește asiguratorul

O lipsă fără cauză explicată nu e neimputabilă din oficiu. Dacă nimeni nu poate arăta ce s-a întâmplat cu marfa, ea rămâne o lipsă de recuperat de la cine o avea în grijă.

Valoarea de înlocuire e cât ar costa acum să cumperi un bun la fel, cu aceeași uzură: prețul de pe piață la data constatării, plus taxele care nu se recuperează (inclusiv TVA), transportul și alte cheltuieli până la intrarea în gestiune. Nu e valoarea din contabilitate. Dacă prețurile au crescut, angajatul plătește mai mult decât a costat marfa.

Compensarea. Uneori, într-un raft, unele sorturi apar în plus și altele lipsă, pentru că seamănă și s-au încurcat la vânzare. Normele permit ca, la stabilirea sumei de recuperat, lipsurile să se compenseze cu plusurile, dacă sunt îndeplinite toate condițiile:

  • sorturile pot fi confundate, pentru că arată la fel (culoare, model, dimensiuni, ambalaj);
  • diferențele sunt din aceeași gestiune și aceeași perioadă;
  • nu s-a dovedit furt sau degradare din vina gestionarului;
  • sorturile sunt pe lista aprobată anual de administrator.

Se compensează cantități egale. Dacă lipsurile sunt mai multe decât plusurile, cantitatea rămasă necompensată se ia începând cu sorturile cu prețul cel mai mic, în ordine crescătoare. Compensarea schimbă doar suma imputată. În contabilitate se înregistrează toate plusurile și toate lipsurile, fiecare la valoarea ei.

Exemplu: rafturile cu rame foto

💡 Exemplu concret: Atelier Ana SRL, 31 decembrie 2027

Atelier Ana SRL e firma fictivă din lecțiile anterioare: vinde obiecte decorative, e microîntreprindere și plătitoare de TVA. Exemplul e la sfârșitul lui 2027, cu legea de azi, ca să nu schimbe cifrele din 2026. Presupunem că Ana rămâne micro și plătitoare de TVA și în 2027. Toate sumele sunt fictive. Evidența mărfii se ține cantitativ și valoric, la cost (inventar permanent).

Cine inventariază. Ioana, vânzătoarea angajată în 2026, e gestionarul magazinului: are marfa în grijă, prin decizia Anei. Firma e mică, așa că Ana, administratoarea, face singură inventarierea, vineri, 31 decembrie 2027, după închiderea magazinului. Ioana dă declarația de la început, e de față la numărare și semnează listele.

Ce găsește. La 42 de produse, faptic și scriptic se potrivesc: 16.200 lei. Diferențele apar la trei feluri de rame foto, care arată aproape la fel și se încurcă ușor:

RamăCost unitarScripticFapticDiferențăValoare
10×15403032plus 2+80
13×18502522minus 3−150
20×25642019minus 1−64

Stocul de mărfuri: scriptic 19.930 lei (16.200 + 1.200 + 1.250 + 1.280), faptic 19.796 lei (16.200 + 1.280 + 1.100 + 1.216). Diferența netă: 80 − 150 − 64 = −134 lei.

Compensarea. Ramele sunt pe lista sorturilor care se pot confunda, aprobată de Ana. Plusuri: 2 bucăți. Lipsuri: 4 bucăți. Se compensează 2 cu 2, iar 2 bucăți rămân necompensate. Ele se iau de la sortul lipsă cu prețul cel mai mic: rama 13×18, de 50 lei. Lipsa necompensată: 2 × 50 = 100 lei, la cost.

Cauza. Ioana nu poate explica lipsa. Ana nu găsește semne de furt sau de forță majoră, deci lipsa necompensată e imputabilă. Procesul-verbal e gata luni, 3 ianuarie 2028. Pe 4 ianuarie, Ana aprobă propunerile și îi comunică Ioanei nota de constatare: 2 rame 13×18, la prețul de azi, 55 lei bucata. Valoarea de înlocuire: 2 × 55 = 110 lei, plus TVA 21%, 23,10 lei, adică 133,10 lei. Ioana e de acord să plătească până pe 7 februarie 2028.

DataDebitCreditSumăCe înseamnă
31.12.2027371 „Mărfuri”607 „Cheltuieli privind mărfurile”80plusul de rame 10×15
31.12.2027607 „Cheltuieli privind mărfurile”371 „Mărfuri”214toate lipsurile (150 + 64)
31.12.2027635 „Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate”4426 „TVA deductibilă”21ajustarea TVA pentru lipsa necompensată: 100 × 21%
04.01.20284282 „Alte creanțe în legătură cu personalul”7581 „Venituri din despăgubiri, amenzi și penalități”133,10suma imputată Ioanei
07.02.20285311 „Casa în lei”4282 „Alte creanțe în legătură cu personalul”133,10Ioana plătește la casă

Plusurile și lipsurile au data de 31 decembrie 2027, chiar dacă decizia vine în ianuarie: arată situația de la sfârșitul lui 2027, iar contabilitatea pe 2027 nu e încă închisă. Imputarea are data de 4 ianuarie 2028, când Ana o decide și Ioana o acceptă.

Efectul asupra profitului:

  • 2027: −134 lei (diferența de mărfuri) − 21 lei (TVA) = −155 lei;
  • 2028: +133,10 lei (venitul din imputare).

Debit

Credit

607

Cheltuieli privind mărfurile

↑ crește214

371

Mărfuri

↓ scade214
607=371214 lei

Toate cele 4 rame lipsă ies din stoc, la cost, și cele compensate. Compensarea schimbă doar suma pe care o plătește Ioana, nu înregistrarea.

Cum se face de fapt. Listele de inventariere se scot, de obicei, din programul de contabilitate (în SAGA, de exemplu, din modulul de inventar), cu stocul scriptic completat; comisia scrie doar stocul faptic, iar programul calculează diferențele. Mai e un pas pe care exemplul îl sare: pentru că Ana îi cere Ioanei paguba prin acord, Codul muncii îi dă Ioanei cel puțin 30 de zile de la comunicare ca să plătească, iar suma recuperată așa nu poate trece de 5 salarii minime brute. Reținerea pagubei direct din salariu are alte condiții (o hotărâre judecătorească definitivă), de aceea în exemplu Ioana plătește la casă.

❓ Quiz rapid

Trei sorturi care se pot confunda: A (30 lei) are 2 bucăți în plus, B (40 lei) are 2 bucăți lipsă, C (60 lei) are 2 bucăți lipsă. Ce lipsă rămâne necompensată, la cost?

TVA și impozitul: ce schimbă cauza lipsei

TVA. Bunurile lipsă nu sunt o vânzare, deci nu se colectează TVA pentru ele. Dar TVA dedusă la cumpărarea lor se ajustează: firma o dă înapoi, pentru că bunurile nu mai sunt folosite în activitatea ei. La Ana, 21 lei, prin 635 = 4426. Suma imputată angajatului nu e în sfera TVA, deci pe ea nu se colectează TVA.

Ajustarea nu se face când firma poate dovedi că bunurile au fost distruse, pierdute sau furate. De exemplu:

  • calamități naturale și forță majoră, dovedite;
  • furt dovedit prin acte ale organelor judiciare;
  • stocuri degradate care nu mai pot fi vândute, cu dovada distrugerii;
  • perisabilități (pierderi naturale, cum e uscarea sau evaporarea) în limitele legale.
Ioana acceptă să plătească 2 rame lipsă. Valoarea de înlocuire e 110 lei, plus TVA 23,10 lei. Cum înregistrezi imputarea?

✗ Greșit

4282 = % 133,10 lei 7581 110,00 lei 4427 23,10 lei

Imputarea nu e o vânzare. Normele Codului fiscal spun că sumele imputate nu sunt în sfera TVA, deci nu se colectează TVA pe ele.

✓ Corect

4282 = 7581 133,10 lei 635 = 4426 21,00 lei

Toată suma imputată e venit. TVA se rezolvă separat: se ajustează TVA dedusă la cumpărarea ramelor lipsă (100 × 21%).

Impozitul pe profit. Codul fiscal spune că cheltuielile cu bunurile lipsă neimputabile sunt nedeductibile, împreună cu TVA ajustată pentru ele. Excepție fac, printre altele, bunurile distruse prin calamități sau forță majoră, cele asigurate, cele degradate și distruse dovedit și cele cu termenul de valabilitate depășit. Perisabilitățile sunt deductibile în limitele legale. Lipsa imputabilă nu e pe lista nedeductibilelor: cheltuiala se deduce, iar suma imputată e venit impozabil.

La o microîntreprindere, cum e Ana, impozitul se calculează din venituri. Lipsa (607) și ajustarea TVA (635) nu schimbă baza. Suma imputată (7581) intră în baza din trimestrul I 2028: nu e pe lista veniturilor care se scad. Se scad din bază doar despăgubirile de la asiguratori pentru stocurile și activele proprii.

❓ Quiz rapid

O firmă plătitoare de impozit pe profit găsește la inventar o lipsă de marfă. Nu e asigurată, nu există dovezi de furt, dar administratorul decide să nu o impute nimănui. Ce urmează?

Registrul-inventar

Rezultatele inventarierii trec în registrul-inventar, unul dintre cele trei registre obligatorii, alături de Registrul-jurnal și Cartea mare (vezi lecția despre jurnal, Cartea mare și balanță). Elementele se grupează după posturile din bilanț, fiecare cont pe un rând, iar conturile de stocuri se pot împărți pe gestiuni. Registrul se completează după ce sunt stabilite soldurile tuturor conturilor de bilanț, inclusiv impozitul, și ajustările.

Are șase coloane: număr curent, elementul inventariat, valoarea contabilă, valoarea de inventar, diferența dintre ele și cauza ei. La Ana, rândul pentru mărfuri arată așa:

Nr.Element inventariatValoarea contabilăValoarea de inventarDiferențăCauze
1371 Mărfuri, gestiunea magazin19.79619.7960–

Diferența e zero pentru că plusurile și lipsurile de cantitate sunt deja înregistrate. Coloana de diferențe ține deprecierile (valoare mai mică decât costul), care au lecția lor. Pe baza registrului-inventar și a balanței de la sfârșitul anului se întocmește bilanțul, iar fiecare post din bilanț trebuie să corespundă cu realitatea găsită la inventariere.

⚠️ Atenție: regulile și data lor

Normele de inventariere sunt cele din OMFP 2861/2009, în forma din corpusul NeoBase. Regulile contabile sunt verificate în OMFP 1802/2014 (forma din 19 noiembrie 2025), cele fiscale în Codul fiscal (forma din 8 august 2026) și normele lui (forma din 31 martie 2026), iar regulile despre angajați în Codul muncii (forma din 27 aprilie 2026). Cota TVA e de 21%, cota micro de 1%. Exemplul e la sfârșitul lui 2027, cu legea de azi: regulile pot fi altele atunci, deci verifică data actualizării lecției.

Lecția nu acoperă: deprecierea stocurilor și a creanțelor; plusurile și lipsurile de imobilizări (plusurile de imobilizări nu trec pe venituri deodată, ci prin 4754 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor”); obiectele de inventar date în folosință; gestiunile ținute la preț de vânzare (global-valoric); calculul perisabilităților; inventarierea făcută înainte de sfârșitul anului.

❓ Quiz rapid

Pe baza căror documente se întocmește bilanțul la sfârșitul anului?

Inventarierea e momentul în care contabilitatea se verifică cu realitatea. Lecțiile despre închiderea anului continuă cu repartizarea profitului și acoperirea pierderii. Deprecierea stocurilor, adică marfa care valorează mai puțin decât a costat, are o lecție separată.

📚 Surse și data verificării

Verificate la 6 octombrie 2026, în formele din corpusul legislativ NeoBase.

  • Temei legal:
    • Legea contabilității nr. 82/1991, forma la 4 februarie 2025: art. 7 alin. (1), inventarierea generală la începutul activității, cel puțin o dată în cursul exercițiului financiar, la fuziune, divizare, transformare sau lichidare; alin. (3), rezultatul inventarierii se înregistrează în contabilitate; art. 8 alin. (1), evaluarea la inventariere; art. 20, registrele obligatorii (Registrul-jurnal, Registrul-inventar, Cartea mare); art. 41 pct. 2 lit. d), nerespectarea reglementărilor privind efectuarea inventarierii e contravenție.
    • Normele aprobate prin OMFP nr. 2861/2009 (forma din corpus, publicată la 20 octombrie 2009): pct. 1 (definiția); pct. 2 alin. (1) (situațiile în care se face) și alin. (4) (bunurile date în răspundere gestionară); pct. 4 alin. (1) (de regulă la încheierea exercițiului); pct. 5 și 6 alin. (1), (2), (4), (5) și (7) (răspunderea administratorului, comisia, o singură persoană la firmele cu puțini salariați, persoane din afară, cine nu poate fi în comisie, administratorii când nu există salariați potriviți); pct. 8 lit. a) (declarația gestionarului); pct. 11, 12, 15, 18–20, 28, 29 (cum se inventariază fiecare element: imobilizări, stocuri, bunurile terților, bunuri depreciate, creanțe și datorii prin extras de cont sau punctaje, casa în ultima zi lucrătoare, banca pe baza extrasului); pct. 33 (gestionarul semnează listele); pct. 35 (compararea cu evidența, corectarea erorilor înainte); pct. 37 (valoarea de inventar, principiul prudenței); pct. 39 (explicațiile scrise și natura diferențelor); pct. 40 alin. (1)–(5) (evaluarea plusurilor, imputarea la valoarea de înlocuire și definiția ei, condițiile compensării, compensarea pe cantități egale, eliminarea necompensatului de la prețurile cele mai mici); pct. 41 alin. (2) (perisabilitățile nu se aplică anticipat); pct. 42 și 43 (procesul-verbal, 7 zile lucrătoare); pct. 44 (registrul-inventar, completat după stabilirea soldurilor, inclusiv impozitul); pct. 45 (7 zile lucrătoare pentru evidența gestiunii; bilanțul pe baza registrului-inventar și a balanței).
    • Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), forma la 8 august 2026: art. 25 alin. (1) (cheltuielile făcute în scopul activității sunt deductibile); alin. (3) lit. d) (scăzămintele, perisabilitățile și pierderile din manipulare sau depozitare, deductibile potrivit legii); alin. (4) lit. c) (cheltuielile cu bunurile constatate lipsă sau degradate, neimputabile, și TVA aferentă, nedeductibile, cu cele 7 excepții); art. 53 alin. (1) (baza micro: veniturile din orice sursă; lit. g), se scad doar despăgubirile de la asiguratori); art. 304 alin. (1) lit. c) și alin. (2) lit. a) (ajustarea TVA deduse; fără ajustare la bunurile distruse, pierdute sau furate, dovedite).
    • Normele Codului fiscal (HG nr. 1/2016), forma la 31 martie 2026, titlul VII: pct. 7 alin. (5) (bunurile lipsă nu sunt livrări); pct. 78 alin. (6) lit. a) (ajustarea pentru bunurile lipsă; sumele imputate nu sunt în sfera TVA); alin. (10)–(12) (situațiile fără ajustare și sarcina dovezii).
    • Codul muncii (Legea nr. 53/2003), forma la 27 aprilie 2026: art. 254 alin. (1)–(4) (răspunderea patrimonială a salariatului; recuperarea prin acord, cu termen de cel puțin 30 de zile, cel mult 5 salarii minime brute); art. 169 alin. (2) (reținerile din salariu pentru daune, doar cu hotărâre judecătorească definitivă); art. 257 (reținerea în rate).
  • Regulă contabilă: Reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1802/2014, forma la 19 noiembrie 2025: pct. 75 alin. (1) lit. d) (plusurile la inventar, la valoarea justă); pct. 82–84 și 88 (evaluarea la inventar, valoarea contabilă și valoarea de inventar, ajustările pentru depreciere); cap. 16, funcțiunile conturilor 371 (în debit, plusurile, cu 607 sau 758; în credit, lipsurile, cu 607), 607 (în debit, mărfurile constatate lipsă), 301 și 302 (plusuri cu 601 sau 602, lipsuri cu 601 sau 602), 428 (în debit, imputațiile datorate de personal, cu 758), 461 (bunurile lipsă imputate terților, cu 758), 758 (în credit, bunurile constatate lipsă imputate și debitele personalului); planul de conturi: 4282, 4754, 5311, 635, 4426, 7581. OMFP nr. 2634/2015, forma la 1 august 2024: pct. 44 și 46 și instrucțiunile pentru Registrul-inventar (cod 14-1-2, cele șase coloane) și Lista de inventariere (cod 14-3-12).
  • Exemplu: Atelier Ana SRL, Ioana și toate sumele sunt fictive. Calculele: 2 × 40 = 80; 3 × 50 = 150; 1 × 64 = 64; 150 + 64 = 214; 80 − 214 = −134; scriptic 16.200 + 30 × 40 + 25 × 50 + 20 × 64 = 16.200 + 1.200 + 1.250 + 1.280 = 19.930; faptic 16.200 + 32 × 40 + 22 × 50 + 19 × 64 = 16.200 + 1.280 + 1.100 + 1.216 = 19.796; 19.930 − 19.796 = 134; lipsuri 4, plusuri 2, necompensat 2 × 50 = 100; 100 × 21% = 21; 2 × 55 = 110; 110 × 21% = 23,10; 110 + 23,10 = 133,10; −134 − 21 = −155. Zilele: 31.12.2027 vineri, 03.01.2028 luni (1 și 2 ianuarie sunt sărbători legale și cad sâmbătă și duminică), 04.01.2028 marți, 07.02.2028 luni, la mai mult de 30 de zile de la 4 ianuarie. Exemplul e în 2027 ca să nu schimbe profitul Anei pe 2026 din lecția despre închiderea exercițiului. Quiz-ul cu sorturile A, B, C: cifre ipotetice.
  • Materiale (doar pentru înțelegere): aplicațiile despre diferențele de inventar și materialele de practică din folderul de materiale al lui Relu; povestea, firma, sumele și rezolvarea din lecție sunt ale noastre.
  • Interpretare:
    • plusul de mărfuri e înregistrat 371 = 607; funcțiunea contului 371 admite și 758, iar practica folosește de obicei 607, pentru că plusul arată, de regulă, o descărcare prea mare;
    • imputarea către un angajat e înregistrată în 4282 și 7581; OMFP 1802 trimite la 758 fără să aleagă analiticul, iar unii folosesc 7588 „Alte venituri din exploatare”;
    • ajustarea TVA e înregistrată 635 = 4426, cum e uzual în practică; în decontul de TVA ea apare ca ajustare a taxei deduse;
    • ajustarea TVA e calculată doar pentru lipsa necompensată (100 lei), nu și pentru diferența de valoare din compensare (cele 2 rame 13×18 și 20×25 lipsă, de 114 lei, compensate cu 2 rame 10×15, de 80 lei); compensarea pornește de la ideea că sorturile s-au încurcat, nu că bunurile au dispărut, iar normele nu spun explicit ce se face cu diferența de valoare;
    • TVA din valoarea de înlocuire e calculată pe prețul de înlocuire (55 lei), după definiția din pct. 40 alin. (2); unele materiale de practică adaugă TVA dedusă la cumpărare (calculată pe cost);
    • plusurile și lipsurile au data de 31.12.2027, iar imputarea data deciziei (04.01.2028), când Ioana își asumă datoria; unele firme înregistrează și imputarea în anul inventarierii, dacă acordul vine înainte de închiderea conturilor;
    • deductibilitatea cheltuielii cu lipsa imputabilă urmează din art. 25 alin. (1), pentru că alin. (4) lit. c) privește doar lipsurile neimputabile;
    • forma OMFP 2861/2009 din corpus e cea publicată în 2009, fără consolidare; pct. 34 trimite la formularele din OMEF 3512/2008, înlocuit între timp de OMFP 2634/2015, unde sunt acum Lista de inventariere și Registrul-inventar.