O tâmplărie cumpără cherestea și hârtie abrazivă. Din cherestea face mese, iar hârtia abrazivă se tocește pe parcurs și se aruncă. Pentru contabilitate, ambele sunt stocuri, dar în conturi diferite. Lecția arată care e diferența, cum intră materialele în magazie și când devin cheltuială.
⚡ Pe scurt
Materiile prime (contul 301) sunt cele care ajung în produsul finit, de exemplu cheresteaua dintr-o masă. Materialele consumabile (contul 302, cu analitice ca 3021 sau 3022) ajută la fabricație, dar de regulă nu se regăsesc în produs: abrazivele, combustibilul, piesele de schimb. La cumpărare, ambele intră în stoc, fără TVA. Devin cheltuială abia când sunt consumate, pe baza bonului de consum: 601 = 301 și 602 = 3021. Ce rămâne în magazie nu e cheltuială, e stoc.
Materie primă sau material consumabil?
Reglementările contabile despart cele două după un singur criteriu: se regăsește materialul în produsul finit?
| Criteriu | Materii prime (301) | Materiale consumabile (302) |
|---|---|---|
| Ce fac | Participă direct la fabricarea produsului | Participă sau ajută la fabricație ori la activitatea firmei |
| Se regăsesc în produs? | Da, integral sau parțial, ca atare sau transformate | De regulă, nu |
| Exemple la o tâmplărie | Cheresteaua, plăcile de PAL | Hârtia abrazivă, discurile de tăiere, motorina pentru stivuitor, piesele de schimb pentru utilaje |
| Contul de stoc | 301 „Materii prime” | Analiticul potrivit din 302: 3021, 3022, 3024 etc. |
| Contul de cheltuieli | 601 „Cheltuieli cu materiile prime” | 602 „Cheltuieli cu materialele consumabile” |
Ce fac
Materii prime (301):Participă direct la fabricarea produsului
Materiale consumabile (302):Participă sau ajută la fabricație ori la activitatea firmei
Se regăsesc în produs?
Materii prime (301):Da, integral sau parțial, ca atare sau transformate
Materiale consumabile (302):De regulă, nu
Exemple la o tâmplărie
Materii prime (301):Cheresteaua, plăcile de PAL
Materiale consumabile (302):Hârtia abrazivă, discurile de tăiere, motorina pentru stivuitor, piesele de schimb pentru utilaje
Contul de stoc
Materii prime (301):301 „Materii prime”
Materiale consumabile (302):Analiticul potrivit din 302: 3021, 3022, 3024 etc.
Contul de cheltuieli
Materii prime (301):601 „Cheltuieli cu materiile prime”
Materiale consumabile (302):602 „Cheltuieli cu materialele consumabile”
Contul 302 nu se folosește singur, pentru că planul de conturi îl împarte în analitice: 3021 Materiale auxiliare, 3022 Combustibili, 3023 Materiale pentru ambalat, 3024 Piese de schimb, 3025 Semințe și materiale de plantat, 3026 Furaje și 3028 Alte materiale consumabile. Înregistrarea se face pe cel potrivit. Hârtia abrazivă merge, de exemplu, la 3021, iar motorina la 3022.
Zona gri. Lacul, adezivul și șuruburile ajung și ele în masă, deci după definiție ar putea fi materii prime. Multe firme le țin totuși la materiale auxiliare (3021), pentru că sunt mărunte și greu de urmărit pe fiecare produs. Legea spune „de regulă”, așa că firma alege și scrie alegerea în politicile contabile. Ce contează e să o aplice la fel de la o lună la alta.
Contul ales schimbă doar rândul pe care apare cheltuiala. Valoarea totală a cheltuielilor și profitul rămân aceleași.
Drumul unui material: intrare, consum, cheltuială
Firmele care țin stocurile prin inventar permanent înregistrează fiecare intrare și fiecare ieșire, deci știu în orice moment ce au în magazie. Drumul are doi pași.
- 1
Intrarea în magazie
Pe baza facturii, materialul intră în stoc la costul de achiziție: 301 sau 3021 = 401 „Furnizori”. TVA-ul de pe factură nu face parte din cost: firma înregistrată în scopuri de TVA îl trece separat în 4426 „TVA deductibilă” și îl recuperează din TVA-ul colectat la vânzări. Cât timp stă în magazie, materialul e un activ și apare în bilanț la stocuri.
- 2
Consumul, cu bonul de consum
Când materialul e scos din magazie pentru producție, magazionerul întocmește un bon de consum. Bonul are trei roluri: arată ce s-a eliberat din magazie, scade materialul din gestiune și e documentul pe baza căruia se face înregistrarea: 601 = 301 pentru materii prime, 602 = 3021 pentru materiale auxiliare. Abia acum apare cheltuiala.
E aceeași logică ca la mărfuri, unde marfa devine cheltuială la vânzare (607 = 371; vezi lecția despre stocuri). Diferă doar momentul: materialul nu se vinde, ci se consumă în atelier. Și un obiect de inventar, cum e un banc de lucru, trece pe cheltuieli dintr-odată, dar la darea în folosință, iar apoi rămâne în firmă ani la rând (vezi lecția despre obiectele de inventar). Materialul consumat nu mai există după aceea.
Cu ce preț iese, când s-a cumpărat la prețuri diferite
Dacă aceeași cherestea a fost cumpărată o dată cu 2.000 lei pe m³ și apoi cu 2.300 lei, consumul trebuie evaluat după o metodă aleasă de firmă și păstrată de la un an la altul. Cele mai folosite sunt două:
- CMP, costul mediu ponderat: se adună valoarea stocului cu valoarea intrării, se împarte la cantitatea totală și consumul iese la acest preț mediu. Media se poate calcula după fiecare intrare sau o dată pe perioadă.
- FIFO, „primul intrat, primul ieșit”: consumul iese întâi la prețul lotului celui mai vechi, iar când lotul se termină, la prețul lotului următor.
Exemplul de mai jos folosește CMP calculat după fiecare intrare și arată la final cât ar fi ieșit cu FIFO. Ambele metode, explicate pe larg, sunt în lecția despre stocuri.
💡 Exemplu concret: cheresteaua Tâmplăriei Dan SRL, octombrie 2026
Tâmplăria Dan SRL e o firmă fictivă care face mobilier la comandă, separată de Atelier Ana SRL din alte lecții. Plătește impozit pe profit, e înregistrată în scopuri de TVA, ține stocurile prin inventar permanent și evaluează ieșirile cu CMP, calculat după fiecare intrare. La 1 octombrie 2026 nu are în magazie cherestea sau abrazive. Toate facturile vin de la Depozit Lemn Demo SRL, cu TVA 21%.
8 octombrie. Factura pentru 10 m³ de cherestea de fag, la 2.000 lei/m³ (20.000 lei), și 20 de seturi de hârtie abrazivă și discuri de șlefuit, la 50 lei setul (1.000 lei). TVA: 21.000 × 21% = 4.410 lei. Total de plată: 25.410 lei.
15 octombrie. Pentru o comandă de mese, Mihai, tâmplarul, primește din magazie 6 m³ de cherestea și 12 seturi de abrazive, pe un bon de consum. Cheresteaua iese cu 6 × 2.000 = 12.000 lei, iar abrazivele cu 12 × 50 = 600 lei. În magazie rămân 4 m³ de cherestea (8.000 lei) și 8 seturi de abrazive (400 lei).
22 octombrie. A doua factură: 4 m³ de cherestea la 2.300 lei/m³ = 9.200 lei, plus TVA 9.200 × 21% = 1.932 lei, deci 11.132 lei de plată. Noul cost mediu al cheresteii: (8.000 + 9.200) ÷ (4 + 4) m³ = 17.200 ÷ 8 = 2.150 lei/m³.
27 octombrie. Un nou bon de consum pentru 5 m³ de cherestea: 5 × 2.150 = 10.750 lei.
| Data | Debit | Credit | Sumă |
|---|---|---|---|
| 08.10.2026 | % | 401 „Furnizori” | 25.410 |
| 301 „Materii prime” | 20.000 | ||
| 3021 „Materiale auxiliare” | 1.000 | ||
| 4426 „TVA deductibilă” | 4.410 | ||
| 15.10.2026 | 601 „Cheltuieli cu materiile prime” | 301 „Materii prime” | 12.000 |
| 15.10.2026 | 602 „Cheltuieli cu materialele consumabile” | 3021 „Materiale auxiliare” | 600 |
| 22.10.2026 | % | 401 „Furnizori” | 11.132 |
| 301 „Materii prime” | 9.200 | ||
| 4426 „TVA deductibilă” | 1.932 | ||
| 27.10.2026 | 601 „Cheltuieli cu materiile prime” | 301 „Materii prime” | 10.750 |
La 31 octombrie 2026:
- în magazie sunt 3 m³ de cherestea, la 2.150 lei, adică 6.450 lei (soldul lui 301), și 8 seturi de abrazive, 400 lei (soldul lui 3021). Sunt stocuri, nu cheltuieli;
- pe cheltuieli au trecut 22.750 lei în 601 (12.000 + 10.750) și 600 lei în 602, în total 23.350 lei;
- verificarea: s-au cumpărat materiale de 30.200 lei (20.000 + 1.000 + 9.200), iar 23.350 consumate + 6.850 rămase în stoc = 30.200 lei. Nimic nu s-a pierdut pe drum.
Cu FIFO, consumul din 27 octombrie ar fi ieșit întâi din lotul vechi, apoi din cel nou: 4 × 2.000 + 1 × 2.300 = 10.300 lei, iar în stoc ar fi rămas 3 × 2.300 = 6.900 lei. Totalul e tot 17.200 lei. Se schimbă doar împărțirea dintre cheltuiala lunii și stoc.
Datoria față de furnizor rămâne în 401 până la plată, care nu face parte din exemplu. Mesele obținute din cherestea sunt subiectul unei lecții viitoare, despre produsele finite.
Cum se face de fapt. Bonul de consum are și o variantă colectivă, în care se trec pe același document mai multe materiale eliberate pentru o comandă sau un produs, cu cantitatea necesară și cea eliberată. La Dan, cheresteaua și abrazivele din 15 octombrie pot sta pe un singur bon colectiv. Formularul are un model oficial, pe care firma îl poate adapta, cu condiția să păstreze informațiile obligatorii. În programele de contabilitate, bonul nu se scrie de mână. În SAGA, de exemplu, articolele care ies prin consum se marchează ca „consumabil”, iar după validarea facturii de intrare apare butonul „Bon de consum”, care deschide bonul deja completat cu datele din factură. Contabilul alege gestiunea și cantitatea, iar prețul și valoarea se completează automat, după metoda de descărcare aleasă la configurarea firmei (FIFO, CMP sau alta). Din bonul validat rezultă înregistrarea 601 = 301 sau 602 = 302x.
Ce înseamnă pentru impozit
La Tâmplăria Dan SRL, care plătește impozit pe profit, cheltuielile de 23.350 lei cu materialele consumate sunt făcute pentru activitatea firmei, deci sunt deductibile: micșorează profitul impozabil. Ele fac parte din cheltuielile anului 2026 din lecția despre impozitul pe profit (2.200.000 lei) și nu schimbă calculul de acolo. Au intrat în trimestrul IV.
Cheresteaua de 6.450 lei rămasă în magazie nu micșorează profitul anului, pentru că nu e cheltuială. Va deveni cheltuială în luna în care va fi consumată. De aceea, a cumpăra mult material la sfârșit de an nu scade impozitul dacă materialul nu se și consumă.
La o microîntreprindere, impozitul se calculează din venituri, deci cheltuiala cu materialele nu schimbă impozitul. Schimbă doar profitul contabil.
Altă metodă: inventarul intermitent. Unele firme nu înregistrează fiecare ieșire. La ele, fiecare factură merge direct pe cheltuieli (601 = 401, 602 = 401). La sfârșitul perioadei se numără ce a rămas în magazie, iar valoarea aceea se trece în stoc (301 = 601). La începutul perioadei următoare, valoarea se trece înapoi pe cheltuieli (601 = 301). Consumul rezultă din calcul: stoc inițial + intrări − stoc final. La Dan, dacă ar fi folosit această metodă: 0 + 29.200 − 6.450 = 22.750 lei, aceeași cheltuială cu cheresteaua. Diferența e că, în cursul lunii, firma nu știe din contabilitate cât are în magazie.
⚠️ Atenție
Cota de TVA de 21% din exemplu e cea în vigoare din 1 august 2025. Verifică data actualizării lecției, pentru că regulile fiscale se schimbă des.
Lecția nu acoperă: materialele lipsă sau în plus la inventariere; evidența la preț standard, cu diferențele de preț (308); materialele în curs de aprovizionare (321, 322) sau aflate la terți (351); materialele cumpărate și folosite direct, fără să treacă prin magazie (604); materialele vândute ca atare; deprecierea stocurilor.
❓ Quiz rapid
O tâmplărie cumpără cherestea, motorină pentru stivuitor și hârtie abrazivă. Ce intră în contul 301 „Materii prime”?
❓ Quiz rapid
În magazie sunt 2 m³ de cherestea cumpărați cu 1.000 lei/m³. Intră încă 2 m³ cu 1.400 lei/m³. Firma folosește CMP și consumă 3 m³. Ce sumă se înregistrează în 601?
❓ Quiz rapid
O firmă cu inventar permanent cumpără în decembrie materii prime de 10.000 lei (fără TVA) și consumă până la sfârșitul lunii materii prime de 4.000 lei. Câtă cheltuială cu materiile prime are în decembrie?
Materiile prime consumate se transformă în produse. Cum intră mesele lui Dan în magazie ca produse finite și ce se întâmplă când se vând va fi subiectul unei lecții viitoare.
📚 Surse și data verificării
Verificate la 5 octombrie 2026, în formele consolidate din corpusul legislativ NeoBase.
- Regulă contabilă: Reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1802/2014, forma la 19 noiembrie 2025:
- pct. 276 alin. (1) lit. b) și c): materiile prime participă direct la fabricare și se regăsesc în produsul finit, integral sau parțial, în starea inițială sau transformate; materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibili, materiale pentru ambalat, piese de schimb, semințe și materiale de plantat, furaje și alte materiale consumabile) participă sau ajută la fabricație ori exploatare fără a se regăsi, de regulă, în produsul finit;
- pct. 95 alin. (1): la darea în consum, bunurile se scad din gestiune la valoarea lor de intrare; pct. 96: metodele CMP, FIFO și LIFO; la CMP, media se poate calcula periodic sau după fiecare recepție; pct. 287 alin. (1): metoda se aplică cu consecvență de la un exercițiu financiar la altul;
- pct. 289–291: inventarul permanent și cel intermitent; pct. 291 alin. (3) și (4): la inventarul intermitent, intrările se înregistrează prin conturile de cheltuieli, iar ieșirile se determină ca stoc inițial + intrări − stoc final;
- pct. 450 alin. (1) lit. a): cheltuielile cu materiile prime și materialele consumabile sunt cheltuieli de exploatare;
- cap. 16, funcțiunile conturilor: 301 și 302 (conturi de activ; în debit, cele achiziționate, 401; în credit, cele incluse pe cheltuieli, lipsurile și cele distruse, 601, respectiv 602; soldul arată stocul); 601 și 602 (în debit, consumul, cu 301, respectiv 302, iar la inventarul intermitent, achizițiile, cu 401); la inventarul intermitent, 301 și 302 se debitează numai la sfârșitul perioadei, cu stocul de la inventar, prin creditul lui 601 și 602, iar la începutul perioadei următoare se reiau pe cheltuieli;
- pct. 594, planul de conturi: denumirile conturilor 301, 302 și analiticele 3021–3028, 401, 4426, 601 și 602.
- Documente: OMFP nr. 2634/2015, forma la 1 august 2024: Bon de consum (cod 14-3-4A) și Bon de consum colectiv (cod 14-3-4/aA, cu mai multe materiale pentru un produs sau o comandă), care servesc ca document de eliberare din magazie, de scădere din gestiune și de înregistrare în contabilitate și se întocmesc pe măsura eliberării materialelor; pct. 22: modelele pot fi adaptate, cu respectarea conținutului de informații de la pct. 2.
- Temei legal: Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), forma la 8 august 2026: art. 25 alin. (1), deductibilitatea cheltuielilor efectuate în scopul activității economice; art. 291 alin. (1), cota standard de TVA de 21%.
- Exemplu: Tâmplăria Dan SRL, Depozit Lemn Demo SRL și Mihai sunt fictivi, la fel toate sumele. Calculele: 10 × 2.000 = 20.000; 20 × 50 = 1.000; 21.000 × 21% = 4.410; 21.000 + 4.410 = 25.410; 6 × 2.000 = 12.000; 12 × 50 = 600; 4 × 2.000 = 8.000; 8 × 50 = 400; 4 × 2.300 = 9.200; 9.200 × 21% = 1.932; 9.200 + 1.932 = 11.132; (8.000 + 9.200) ÷ 8 = 2.150; 5 × 2.150 = 10.750; 3 × 2.150 = 6.450; 12.000 + 10.750 = 22.750; 22.750 + 600 = 23.350; 20.000 + 1.000 + 9.200 = 30.200; 6.450 + 400 = 6.850; 23.350 + 6.850 = 30.200; FIFO: 4 × 2.000 + 1 × 2.300 = 10.300, 3 × 2.300 = 6.900, 10.300 + 6.900 = 17.200; inventar intermitent: 0 + 29.200 − 6.450 = 22.750. Quiz: (2 × 1.000 + 2 × 1.400) ÷ 4 = 1.200, 3 × 1.200 = 3.600; FIFO 2 × 1.000 + 1 × 1.400 = 3.400; 3 × 1.400 = 4.200; 10.000 − 4.000 = 6.000; 10.000 × 1,21 = 12.100.
- Interpretare:
- încadrarea lacului, adezivului și șuruburilor ca materii prime sau materiale auxiliare ține de politica firmei; reglementările spun că materialele consumabile nu se regăsesc „de regulă” în produs;
- încadrarea abrazivelor la 3021 „Materiale auxiliare” și nu la 3028 „Alte materiale consumabile” e o alegere de practică;
- cheltuielile de 23.350 lei sunt cuprinse în totalurile anului 2026 din lecția despre impozitul pe profit; deductibilitatea lor urmează regula generală din art. 25 alin. (1);
- marcajul „consumabil”, butonul „Bon de consum” și completarea automată a prețului după metoda de descărcare vin din manualul SAGA; alte programe lucrează asemănător, dar nu identic;
- afirmația că CMP și FIFO sunt cele mai folosite metode e o observație de practică, nu text de lege.