Ai învățat ce cumperi, de la cine și cât plătești impozit. Rămâne o întrebare de ritm: pui banii dintr-odată sau câte puțin, lunar? Răspunsul depinde mai ales de o întrebare simplă: ai deja suma în cont sau o strângi din salariu, lună de lună?
⚡ Pe scurt
Dacă strângi bani din salariu, investiția lunară nu e o strategie, e singura variantă: pui banii când îi ai. Dacă ai deja o sumă mare, studiile arată că investită dintr-odată a ieșit mai bine în aproximativ două cazuri din trei, pentru că bursa a crescut mai des decât a scăzut. Împărțirea în câteva luni te apără doar în cazurile proaste și te liniștește. La sume mici, comisionul minim poate cântări mai mult decât orice strategie, iar deducerea de 400 de euro pe an din salariu se folosește în fiecare an din nou.
Două situații diferite
Ai deja suma. O moștenire, un bonus, banii de pe un apartament vândut. Poți s-o investești toată azi sau s-o împarți: o parte acum, restul în lunile următoare. Aici e o alegere reală.
O strângi din salariu. Pui deoparte 200 sau 500 de lei pe lună. Nu ai suma mare de investit dintr-odată: o ai abia peste ani. Când investești câte puțin, imediat ce primești banii, faci deja tot ce se poate face mai repede. Singura întrebare practică e cât de des cumperi, din cauza comisionului (mai jos).
Pentru ambele situații, regulile din lecția despre pregătire rămân: fondul de urgență întâi, fără datorii scumpe, bani de care nu ai nevoie cel puțin 5 ani.
Cum funcționează investiția lunară
Investiția periodică (în engleză, „dollar-cost averaging”) înseamnă că pui aceeași sumă, la intervale fixe, oricum ar arăta piața. Autoritatea americană de supraveghere a brokerilor (FINRA) dă exemplul a 10.000 de dolari puși câte 1.000 pe lună, timp de 10 luni, în loc de toți odată.
Efectul: când prețul e mic, aceeași sumă cumpără mai multe unități; când e mare, mai puține.
💡 Exemplu: Oana pune 300 de lei pe lună, timp de 4 luni
Oana are 1.200 de lei și cumpără unități dintr-un ETF câte 300 de lei pe lună. Ne uităm la două drumuri posibile ale prețului.
| Luna | Drumul A: prețul scade, apoi revine | Unități | Drumul B: prețul crește | Unități |
|---|---|---|---|---|
| 1 | 50 de lei | 6 | 50 de lei | 6 |
| 2 | 30 de lei | 10 | 60 de lei | 5 |
| 3 | 20 de lei | 15 | 75 de lei | 4 |
| 4 | 50 de lei | 6 | 100 de lei | 3 |
| Total | 37 | 18 |
Drumul A. Lunar, Oana are 37 de unități; la 50 de lei, valorează 1.850 de lei. Dacă ar fi pus toți cei 1.200 de lei în luna 1, ar fi avut 24 de unități, adică tot 1.200 de lei. Lunar a ieșit mult mai bine.
Drumul B. Lunar, are 18 unități; la 100 de lei, 1.800 de lei. Dintr-odată, în luna 1: 24 de unități, adică 2.400 de lei. Dintr-odată a ieșit mai bine.
Cifrele sunt ipotetice, fără comisioane.
Pe ambele drumuri, costul mediu al unei unități a fost mai mic decât media prețurilor: 1.200 ÷ 37 = 32,43 lei față de 37,50 lei pe drumul A; 1.200 ÷ 18 = 66,67 lei față de 71,25 lei pe drumul B. Asta se întâmplă mereu la sume egale, din pura aritmetică. Dar nu spune nimic despre întrebarea care contează: dacă ai fi stat mai bine cu toți banii investiți de la început. Pe drumul B, cu cost mediu „mai mic”, Oana a pierdut 600 de lei față de varianta dintr-odată.
❓ Quiz rapid
Cine investește lunar sume egale are un cost mediu pe unitate mai mic decât media prețurilor. Ce înseamnă asta?
Ce spun studiile, când ai deja suma
Vanguard, o firmă americană de fonduri, a comparat în 2023 cele două variante pe bursa mondială (indicele MSCI World), între 1976 și 2022. A luat fiecare lună de început posibilă și a comparat, după un an, suma pusă toată odată cu aceeași sumă împărțită în 3 părți, investite în 3 luni la rând. Banii care așteptau nu primeau dobândă.
| Ce s-a comparat (100% acțiuni, după un an) | Cât de des a ieșit mai bine |
|---|---|
| Dintr-odată față de împărțit în 3 luni | 68% din cazuri |
| Împărțit în 3 luni față de bani ținuți în cont, fără investiție | 69% din cazuri |
Pentru fiecare 100 de dolari puși la început, după un an:
| Rezultatul | Dintr-odată | În 3 luni |
|---|---|---|
| Cazul obișnuit (jumătate din cazuri mai bune, jumătate mai proaste) | ≈ 111,9 | ≈ 109,6 |
| Printre cele mai proaste (5 cazuri din 100 au fost mai rele) | ≈ 82,9 | ≈ 85,9 |
| Printre cele mai bune (5 cazuri din 100 au fost mai bune) | ≈ 139,5 | ≈ 131,0 |
De ce câștigă suma pusă dintr-odată? Pentru că, în aceeași perioadă, acțiunile americane au bătut cei mai siguri bani, bonurile de trezorerie americane pe 3 luni, în 76% din cazuri. Banii care așteaptă să intre stau pe loc exact cât bursa, de obicei, urcă. Vanguard mai arată că, cu cât împarți pe mai multe luni, cu atât pierzi mai mult față de varianta dintr-odată. Rezultatele sunt asemănătoare și pe bursele din SUA, Marea Britanie, Canada, Europa și Australia.
Cât de mult contează fiecare lună petrecută pe bursă se leagă de ce ai văzut în lecția despre cei cinci ani de la început: banii investiți mai devreme au mai mult timp să crească. Iar faptul că bursa urcă mai des decât coboară, dar nu în fiecare an, e explicat în lecția despre risc și randament.
❓ Quiz rapid
Raluca moștenește 60.000 de lei, pe care nu-i va atinge 20 de ani. Pe istoria bursei mondiale 1976–2022, ce a ieșit mai bine de obicei?
Frica de a cumpăra la vârf
Studiul spune ce se întâmplă de obicei. Dar tu trăiești un singur drum, nu media lor. Dacă pui 60.000 de lei azi și peste o lună bursa scade cu 20%, vezi 12.000 de lei pierduți pe hârtie și te întrebi de ce n-ai așteptat. Regretul ăsta e real și îi face pe unii să vândă în panică, exact în momentul cel mai prost.
Vanguard recunoaște asta: pentru oamenii care suportă foarte greu pierderile, împărțirea poate fi alegerea potrivită, chiar cu un câștig așteptat mai mic, dacă îi ajută să rămână investiți. Și FINRA spune că investiția periodică scoate o parte din emoție din decizie. Condiția e ca împărțirea să fie scurtă (Vanguard dă ca exemplu 3 luni) și fixată dinainte: sume și date stabilite azi, nu „aștept să scadă”.
Cea mai proastă variantă nu e niciuna dintre cele două, ci banii ținuți luni sau ani în cont, din nehotărâre.
🧭 Ce ți se potrivește?
Întrebarea 1 din 3
Dacă suma ta ar scădea cu 20% în prima lună, ce ai face?
Comisionul, când cumperi des sume mici
Aici e capcana investiției lunare. În lecția despre primul ordin ai văzut un tarif ipotetic: 0,4% din valoare, dar cel puțin 10 lei pe ordin. La sume mici, minimul decide totul.
💡 Exemplu: Florin are 200 de lei pe lună de investit
Florin pune deoparte 200 de lei pe lună, adică 2.400 de lei pe an, și cumpără un ETF cu tariful de mai sus.
| Cât de des cumpără | Suma pe ordin | Comisioane pe an | Din 2.400 de lei |
|---|---|---|---|
| Lunar | 200 de lei | 12 × 10 = 120 de lei | 5% |
| O dată la 3 luni | 600 de lei | 4 × 10 = 40 de lei | 1,67% |
| O dată la 6 luni | 1.200 de lei | 2 × 10 = 20 de lei | 0,83% |
Minimul de 10 lei nu mai contează abia de la 2.500 de lei pe ordin (0,4% × 2.500 = 10 lei). Cifrele sunt ipotetice; la vânzare se plătește din nou comision.
Un cost de 5% din fiecare sumă investită e mai mare decât diferența dintre „lunar” și „dintr-odată” din orice studiu. Cât de mult strică un cost în timp ai văzut în lecția despre costuri. Dacă tariful brokerului tău are un minim mare, strânge banii câteva luni în contul curent și cumpără mai rar: pierzi puțin timp pe bursă, dar câștigi mult la comision. Dacă brokerul are un tarif fără minim sau un plan de investiție lunară cu cost mic, cumpărarea lunară devine ieftină. Compară tarifele înainte, nu după.
❓ Quiz rapid
Brokerul cere 0,4%, dar cel puțin 10 lei pe ordin. Ai 300 de lei pe lună de investit. Ce te costă mai puțin în comisioane, într-un an?
Deducerea de 400 de euro, dacă ești angajat
Din martie 2026, angajații pot scădea din salariul pe care plătesc impozit sumele puse în ETF-uri, până la echivalentul a 400 de euro pe an. Condițiile, din Codul fiscal:
- ETF-urile se cumpără printr-un intermediar din România sau cu sediu permanent aici, care îți dă un document cu data decontării și suma;
- comisioanele nu intră în suma dedusă;
- suma se scade din salariul lunii în care s-a decontat cumpărarea; dai documentul angajatorului;
- plafonul e pe an și se socotește în euro, la cursul BNR din ultima zi a lunii de salariu.
Impozitul pe salariu e 10%, deci deducerea îți lasă în mână cel mult 10% din 400 de euro. La cursul BNR din 20 octombrie 2026 (5,3285 lei), 400 de euro sunt 2.131,40 lei, iar impozitul economisit e de cel mult 213,14 lei pe an.
Deducerea nu cere să cumperi în fiecare lună: contează suma din an, nu de câte ori cumperi. Dar plafonul se reia în fiecare an. Cine investește constant, an de an, din salariu, îl poate folosi de fiecare dată. Cine pune o sumă mare o singură dată îl folosește o singură dată: pe 60.000 de lei, deducerea aduce tot cel mult 213 lei.
Pentru Florin, cu 2.400 de lei pe an: deducerea îi aduce cel mult 213,14 lei. Dacă ar cumpăra lunar, cu minimul de 10 lei, 120 de lei s-ar duce pe comisioane; o dată la 3 luni, doar 40. Mai multe despre deducere, în lecția despre ETF și în lecția despre impozitele pe investiții.
❓ Quiz rapid
Recapitulare: Adrian are 15.000 de lei de care va avea nevoie peste 2 ani, pentru o mașină. Îi pune la bursă lunar sau dintr-odată?
⚠️ Valabil la 20 octombrie 2026
Deducerea de 400 de euro e cea din Codul fiscal, în forma de la 18 octombrie 2026, aplicată din veniturile lunii martie 2026; cursul BNR e cel din 20 octombrie 2026, iar pentru plafon se folosește cursul din ultima zi a fiecărei luni de salariu. Din 1 ianuarie 2027 apar conturile de economii și de investiții (CEI), cu reguli proprii, netratate aici. Tariful de 0,4% cu minimum 10 lei e inventat, pentru exemplu. Studiul Vanguard privește trecutul bursei mondiale (1976–2022), în dolari, fără comisioane și fără impozit; nu e o promisiune pentru viitor. Lecția explică noțiuni; nu recomandă vreun broker sau vreo investiție.
Ce reții
- Din salariu: investești când ai banii; întrebarea e doar cât de des cumperi.
- Cu o sumă deja strânsă: pe istoria de până acum, dintr-odată a ieșit mai bine în aproximativ două cazuri din trei.
- Împărțirea te apără în cazurile proaste și te liniștește, dar costă de obicei puțin câștig. Dacă o alegi, fă-o scurtă și cu date fixate dinainte.
- Costul mediu mai mic decât media prețurilor e aritmetică, nu un câștig garantat.
- La sume mici, comisionul minim contează mai mult decât strategia: cumpără mai rar sau caută un tarif fără minim mare.
- Deducerea de 400 de euro pe an se folosește din nou în fiecare an, prin intermediar din România.
Cu asta, știi cum cumperi, practic. Partea următoare a modulului e despre cum îți ții investițiile: cum împarți banii între acțiuni și obligațiuni și cum readuci împărțirea la loc când piața o strică.
📚 Surse și data verificării
Verificate la 20 octombrie 2026, în formele consolidate din corpusul legislativ NeoBase și în sursele indicate.
- Studiul: Vanguard, M. Finlay și J. Zorn, „Cost averaging: Invest now or temporarily hold your cash?”, februarie 2023, citit direct din PDF la 20.10.2026: p. 2 (suma dintr-odată a bătut împărțirea „roughly two-thirds of the time”; acțiunile și obligațiunile americane au bătut bonurile de trezorerie pe 3 luni în 76% și 68% din cazuri, 1976–2022; împărțirea scade temporar riscul și poate limita regretul la o scădere severă); p. 3, figura 2 (MSCI World 1976–2022, 100% acțiuni, împărțire în 3 părți la o lună distanță, fără dobândă pe banii neinvestiți, comparație după un an, pe perioade glisante: dintr-odată mai bine în 68% din cazuri; împărțirea mai bună decât banii ținuți în cont în 69%); p. 4, figura 3 (pe 100.000 $, după un an, 100% acțiuni: percentila 5: 82.947 vs 85.906; 50: 111.940 vs 109.580; 95: 139.453 vs 131.012); p. 5 (la 60/40, 109.360 vs 107.453, +1,8%; la 100% acțiuni, +2,2% la mediană; cu cât împărțirea e mai lungă, cu atât costul de oportunitate e mai mare; cu dobânda bonurilor pe banii neinvestiți, dintr-odată mai bine în 65% din cazuri); p. 7 (pentru investitorii cu aversiune mare față de pierderi, împărțirea poate fi mai potrivită); p. 8 (perioadă scurtă de împărțire, de exemplu 3 luni; mulți investitori țin prea mulți bani necheltuiți din nehotărâre); p. 9, figura 6 (rezultate asemănătoare în SUA, Marea Britanie, Canada, Europa, Australia, piețele emergente). Sursă străină, folosită pentru principiu; nu e un studiu pe bursa din România.
- Principiul: FINRA, „Dollar-Cost Averaging”, 19.05.2026, citit la 20.10.2026: definiția (sume egale, la intervale regulate, indiferent de piață; exemplul 1.000 $ pe lună, 10 luni, în loc de 10.000 $ odată); poate scoate o parte din emoție; de multe ori dă randamente mai mici decât suma investită dintr-odată; comisioanele pot fi mai mari. Sursă străină, folosită pentru principiu.
- Temei legal, deducerea: Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), forma consolidată la 18.10.2026, din corpus: art. 78 alin. (1) și (2) lit. a) (impozitul lunar pe salariu, 10%, la funcția de bază, pe baza de calcul din care se scad deducerile); pct. (vi) (sumele suportate de angajați pentru titlurile ETF dobândite prin entitățile de la art. 96^1 alin. (1), până la echivalentul a 400 de euro pe an, fără costurile tranzacției; deduse din veniturile lunii decontării, pe baza documentului de la intermediar, cu data decontării și valoarea; cursul BNR din ultima zi a lunii pentru care se plătește salariul; la schimbarea angajatorului, documentul de la angajatorul anterior), cu nota OUG nr. 8/2026, art. 10 alin. (8) și (11) (de la veniturile lunii martie 2026, pentru titlurile plătite și decontate din 1 martie 2026); notele despre Legea nr. 202/2026 (CEI, de la 1 ianuarie 2027). Comisioanele scad și câștigul impozabil la vânzare, ca în lecția despre impozitele pe investiții.
- Cursul valutar: BNR, cursul din 20.10.2026: 1 euro = 5,3285 lei, ca în lecția despre primul ordin.
- Calcule (agentul): Oana, drumul A: 300 ÷ 50 = 6; 300 ÷ 30 = 10; 300 ÷ 20 = 15; 300 ÷ 50 = 6; total 37 de unități; 37 × 50 = 1.850 de lei; dintr-odată: 1.200 ÷ 50 = 24 de unități, 24 × 50 = 1.200 de lei; costul mediu 1.200 ÷ 37 = 32,43 lei; media prețurilor (50 + 30 + 20 + 50) ÷ 4 = 37,50 lei. Drumul B: 300 ÷ 50 = 6; 300 ÷ 60 = 5; 300 ÷ 75 = 4; 300 ÷ 100 = 3; total 18; 18 × 100 = 1.800 de lei; dintr-odată 24 × 100 = 2.400 de lei; diferența 600 de lei; costul mediu 1.200 ÷ 18 = 66,67 lei; media prețurilor (50 + 60 + 75 + 100) ÷ 4 = 71,25 lei. Vanguard, pe 100: 111.940 ÷ 1.000 ≈ 111,9; 109.580 ÷ 1.000 ≈ 109,6; 82.947 → ≈ 82,9; 85.906 → ≈ 85,9; 139.453 → ≈ 139,5; 131.012 → 131,0. Raluca: 20% din 60.000 = 12.000 de lei. Florin: 12 × 10 = 120 de lei, 120 ÷ 2.400 = 5%; 0,4% × 600 = 2,40 lei < 10, 4 × 10 = 40 de lei, 40 ÷ 2.400 = 1,67%; 0,4% × 1.200 = 4,80 lei < 10, 2 × 10 = 20 de lei, 20 ÷ 2.400 = 0,83%; pragul minimului: 10 ÷ 0,004 = 2.500 de lei. Quiz: 0,4% × 300 = 1,20 lei < 10; 12 × 10 = 120 de lei, 120 ÷ 3.600 = 3,33%; 0,4% × 900 = 3,60 lei < 10; 4 × 10 = 40 de lei, 40 ÷ 3.600 = 1,11%. Deducerea: 400 × 5,3285 = 2.131,40 lei; 10% × 2.131,40 = 213,14 lei.
- Exemple: Oana, Raluca, Florin și Adrian sunt persoane inventate; prețurile, sumele și tariful brokerului (cel din lecția despre primul ordin) sunt ipotetice.
- Interpretare: „investiția periodică” e termenul lecției pentru „dollar-cost averaging”/„cost averaging”. Vanguard numește „average ending value” rândul percentilei 50 din figura 3; lecția îl prezintă drept „cazul obișnuit” (mediana). „Banii ținuți în cont” e explicația lecției pentru strategia „cash” din studiu, aproximată cu dobânda bonurilor de trezorerie americane pe 3 luni. Studiul privește o sumă disponibilă imediat; cine investește din salariu nu are de ales între cele două variante (Vanguard face aceeași distincție, p. 2). Sfatul de a strânge banii câteva luni și a cumpăra mai rar, când tariful are un minim mare, e o concluzie a lecției din calculul comisioanelor, nu o regulă a vreunei surse. Deducerea se aplică din baza de calcul a impozitului pe salariu; lecția nu tratează cazul în care salariul unei luni e prea mic pentru suma dedusă. Testul din
AlegeScenariule orientativ, nu o evaluare a profilului de risc făcută de un broker.