NEOBASE
← Înapoi la Investiții, de la zero

Indicele și ETF-ul — coșul gata făcut, la bursă

Actualizat: 20 octombrie 2026 · 9 min de citit

În lecția despre fondurile de investiții ai văzut că unele fonduri nu aleg singure ce cumpără: copiază un indice. Lecția asta explică ce e un indice, cum îl copiază un fond și ce e un ETF, fondul ale cărui unități se cumpără la bursă, ca o acțiune.

⚡ Pe scurt

Un indice e un coș de acțiuni sau de obligațiuni, ales după reguli publice, care arată cum se mișcă o piață. Nu-l poți cumpăra direct, dar poți cumpăra un fond care îl copiază. Un ETF e un fond ale cărui unități se cumpără și se vând la bursă, oricând e bursa deschisă, printr-un intermediar. Cele mai multe ETF-uri copiază un indice. Riscul unui ETF e riscul coșului din el: un ETF de acțiuni poate scădea mult.

Ce e un indice

Autoritatea americană a pieței de capital (SEC) explică astfel: un indice măsoară cum evoluează un coș de acțiuni sau de obligațiuni, ales ca să reprezinte o piață, un domeniu sau o economie. Ai întâlnit deja doi:

  • MSCI World, cu 1.249 de firme mari din 23 de țări dezvoltate (la 30 septembrie 2026);
  • BET, cu 20 de firme mari de la Bursa de Valori București, din lecția despre acțiuni.

Indicele e doar o măsurătoare, o cifră calculată zilnic. SEC subliniază că nu poți investi direct într-un indice. Poți cumpăra, în schimb, un fond care ține aceleași firme, în aceleași proporții.

Contează și cât cântărește fiecare firmă în coș. Mulți indici, spune SEC, cântăresc firmele după valoarea lor la bursă: prețul unei acțiuni înmulțit cu numărul de acțiuni. O firmă mare trage indicele mai tare decât una mică. De aceea, în MSCI World, cele mai mari 10 firme din cele 1.249 fac împreună aproape 28% din indice.

Un indice mic, inventat: „Coșul Mic”

Ca să vezi cum se calculează, ia un indice cu doar trei firme. Valorile sunt inventate. Fiecare firmă cântărește după valoarea ei la bursă, din totalul de 1.000 de milioane de lei.

Într-o lună, firma A crește cu 10%, firma B rămâne la fel, iar firma C scade cu 20%. Indicele nu face media simplă a celor trei mișcări: fiecare contează după greutatea ei.

💡 Exemplu: cum se mișcă un indice cu trei firme

FirmaValoarea la bursăGreutatea în indiceMișcarea în lunăValoarea după
A600 mil. lei60%+10%660 mil. lei
B300 mil. lei30%0%300 mil. lei
C100 mil. lei10%−20%80 mil. lei
Total1.000 mil. lei100%1.040 mil. lei

Indicele crește cu 4%: 60% × 10% + 30% × 0 + 10% × (−20%) = 6% − 2% = 4%. Media simplă ar fi dat −3,3%. Firma mare a contat cel mai mult.

❓ Quiz rapid

În „Coșul Mic”, într-o altă lună, doar firma C își dublează valoarea (+100%); A și B rămân la fel. Cu cât crește indicele?

Fondul care copiază un indice

Un fond care copiază un indice (în engleză, „index fund”) cumpără firmele din indice, ca să obțină aproximativ cât obține indicele, înainte de costuri. SEC spune că unele fonduri cumpără toate firmele din indice, altele doar o parte, aleasă ca să se miște la fel.

Un astfel de fond nu încearcă să bată piața. Administratorul nu caută firmele „bune”; urmează regulile indicelui. De aici vin, după SEC, avantajele lui obișnuite: fondul cumpără și vinde rar și nu plătește analiști care să aleagă firme, deci costurile pot fi mai mici decât la un fond administrat activ. SEC adaugă imediat: nu toate fondurile de acest fel sunt ieftine. Costul se verifică la fiecare fond.

Și un fond care copiază un indice are limite:

  • are riscul indicelui: dacă scade piața, scade și el. Regulile lui îi lasă puțin loc să vândă ca să se apere de o scădere;
  • nu copiază perfect: obține, de obicei, puțin mai puțin decât indicele, din cauza costurilor și a diferențelor mici de compoziție;
  • e cât de împărțit e indicele lui. Un fond pe BET are riscul a 20 de firme dintr-o singură țară; unul pe MSCI World, riscul a peste o mie de firme, dar tot doar din țări dezvoltate și cu SUA la peste 70%. Capcanele acestea sunt în lecția despre diversificare.

Ce e un ETF

ETF vine din engleză, „exchange-traded fund”: fond tranzacționat la bursă. Legea română a pieței de capital, Legea nr. 126/2018, îl definește prin două lucruri:

  • unitățile lui se cumpără și se vând pe toată durata zilei, la bursă sau pe o altă piață de tranzacționare;
  • are cel puțin un formator de piață: o firmă care cumpără și vinde continuu unitățile fondului, pe banii ei, și care are grijă ca prețul de la bursă să nu se depărteze mult de valoarea reală a unităților.

În rest, un ETF e un fond ca cele din lecția trecută: strânge banii multor oameni, cumpără un coș de acțiuni sau obligațiuni, iar o unitate e o bucată egală din coș. Cele mai multe ETF-uri copiază un indice, dar SEC atrage atenția că există și ETF-uri administrate activ, și ETF-uri foarte puțin împărțite, chiar pe o singură acțiune. Numele „ETF” nu spune, singur, cât de împărțit e coșul. Se verifică în documentul fondului.

ETF-ul față de fondul deschis

Diferența mare e de unde cumperi și la ce preț.

De la cine cumperi

Fond deschis obișnuit:De la fond, direct de la SAI sau printr-o bancă

ETF:La bursă, de la alți investitori, printr-un intermediar autorizat

La ce preț

Fond deschis obișnuit:Valoarea unității (VUAN), calculată după ce ai cerut; nu o știi dinainte

ETF:Prețul de la bursă din momentul tranzacției, foarte aproape de valoarea unității, dar nu neapărat egal

Când

Fond deschis obișnuit:Ceri oricând; prețul se stabilește o dată pe zi

ETF:Oricând e bursa deschisă

Cum ieși

Fond deschis obișnuit:Ceri banii fondului: cel mult 10 zile lucrătoare

ETF:Vinzi unitățile la bursă, altui investitor

Ce plătești

Fond deschis obișnuit:Costurile anuale ale fondului; uneori comision la intrare sau la ieșire

ETF:Costurile anuale ale fondului, plus comisionul intermediarului la fiecare cumpărare și vânzare

Prețul de la bursă poate fi puțin peste valoarea unității sau puțin sub ea. SEC spune că poți plăti, deci, ceva mai mult decât valoarea unității când cumperi și poți primi ceva mai puțin când vinzi. Formatorul de piață există tocmai ca diferența să rămână mică.

Cristina cumpără primele unități

Cristina are un cont la un intermediar și cumpără 20 de unități dintr-un ETF care copiază un indice mondial de acțiuni. În acel moment, o unitate valorează 50 de lei, iar prețul de la bursă e 50,10 lei. Comisionul intermediarului e de 5 lei. Cifrele sunt ipotetice.

💡 Exemplu: cât plătește Cristina și ce primește

Suma
20 de unități × 50,10 lei (prețul de la bursă)1.002 lei
Comisionul intermediarului5 lei
Cât plătește în total1.007 lei
Cât valorează unitățile în acel moment (20 × 50 lei)1.000 de lei

Cei 7 lei în plus sunt costul cumpărării: 2 lei din diferența de preț și 5 lei comisionul. Din acest moment, valoarea celor 20 de unități urcă și coboară cu indicele: dacă acțiunile din coș scad cu 20%, cele 20 de unități ajung să valoreze aproximativ 800 de lei.

Cum se face de fapt. Diferența dintre prețul de la bursă și valoarea unității e de obicei mai mică decât în exemplu, la ETF-urile mari, și se schimbă de la o clipă la alta. La vânzare există o diferență și în sens invers: cumpărătorii oferă, de regulă, puțin mai puțin decât cer vânzătorii. Comisioanele diferă de la un intermediar la altul. Cum alegi intermediarul și cum verifici că e autorizat vezi în lecția despre broker. Cum alegi și cum verifici un intermediar vine într-o lecție separată din modul.

❓ Quiz rapid

Cristina vrea banii înapoi. Cum iese dintr-un ETF?

Banii din dividende: plătiți sau reinvestiți

Firmele din coș plătesc dividende, iar obligațiunile, dobânzi. SEC explică faptul că un fond poate da investitorilor aproape tot acest venit, după costuri. Unele ETF-uri fac asta: îți plătesc periodic bani în cont. Altele păstrează banii și îi reinvestesc în coș, iar câștigul se vede direct în valoarea unității. În documentele fondului, primele apar de obicei ca fonduri „cu distribuție”, iar celelalte, „cu acumulare”.

Pentru câștigul pe termen lung, contează ca dividendele să fie reinvestite: în lecția despre acțiuni ai văzut cât de mare e diferența pe zeci de ani. La un ETF cu distribuție, reinvestirea o faci tu, cu un nou comision. Și impozitul diferă, cum vezi mai jos.

Ce plătești

Ca la orice fond, costurile anuale ale unui ETF se scad din valoarea unităților: le plătești fără să vezi o factură. Apoi, la fiecare cumpărare și vânzare, plătești comisionul intermediarului și diferența de preț. SEC repetă și aici ce ai văzut la fonduri: diferențele mici de cost devin diferențe mari de câștig după mulți ani. Un ETF care copiază un indice are, de obicei, costuri anuale mici, dar comisioanele dese pot conta, mai ales la sume mici cumpărate des. Cât înseamnă costurile în lei, pe 30 de ani, vezi în lecția despre costuri.

Mai e un cost ascuns pentru cine gândește în lei: multe ETF-uri au prețul în euro sau în dolari. Atunci, pe lângă mișcarea indicelui, valoarea în lei se schimbă și cu cursul de schimb.

Impozitul, pe scurt

În România, cu legea de acum:

  • când vinzi unitățile printr-un intermediar din România, plătești impozit pe câștig: 3% dacă le-ai ținut cel puțin 365 de zile și 6% dacă le-ai ținut mai puțin, la fel ca la acțiuni. Impozitul îl reține intermediarul;
  • banii distribuiți de fond cât timp îi ții unitățile sunt tratați, fiscal, ca dividende, cu impozitul de 16%. Cum se plătește și se declară depinde de unde e fondul și prin cine cumperi;
  • dacă ești angajat, din martie 2026 poți scădea din salariul impozabil sumele puse în ETF-uri, până la echivalentul a 400 de euro pe an, fără comisioane. Contează doar cumpărările făcute printr-un intermediar din România sau cu sediu permanent aici, pe baza documentului de la el. Pe scurt, în lecția despre ce poți face cu impozitul tău.

În exemplul Cristinei, dacă vinde după mai mult de un an, cu 1.200 de lei, câștigul e diferența față de cât a plătit, cu tot cu comisionul: 1.200 − 1.007 = 193 de lei. Impozitul de 3% e de 5,79 lei. Veniturile din investiții pot aduce și contribuția la sănătate (CASS), după totalul veniturilor tale. Toate acestea, cu exemple, vin într-o lecție separată despre impozitele pe investiții.

❓ Quiz rapid

Recapitulare: un prieten spune că un ETF care copiază MSCI World e „sigur”, pentru că are peste o mie de firme. Are dreptate?

⚠️ Valabil la 20 octombrie 2026

Impozitele și deducerea din salariu sunt cele din Codul fiscal, în forma de la 18 octombrie 2026. Definiția ETF e cea din Legea nr. 126/2018, în forma de la 16 ianuarie 2026. Lecția tratează ETF-urile care sunt fonduri; există și alte produse tranzacționate la bursă, cu nume asemănătoare, care nu sunt fonduri. Exemplele cu „Coșul Mic” și cu Cristina sunt ipotetice. Lecția explică noțiuni; nu e o recomandare de investiții.

Ce reții

  • Un indice e un coș ales după reguli publice, care arată cum se mișcă o piață. Firmele mari cântăresc, de obicei, mai mult.
  • Nu poți cumpăra un indice; cumperi un fond care îl copiază, care obține aproximativ cât indicele, minus costurile.
  • Un ETF e un fond ale cărui unități se cumpără și se vând la bursă, oricând e deschisă, printr-un intermediar. Cele mai multe copiază un indice.
  • Prețul de la bursă e foarte aproape de valoarea unității, dar nu neapărat egal; la fiecare tranzacție plătești și comisionul.
  • Riscul unui ETF e riscul coșului din el. Citește ce indice copiază și cât de împărțit e.
  • La vânzare prin intermediar din România, câștigul are impozit de 3% sau 6%; angajații pot scădea din salariul impozabil până la 400 de euro pe an puși în ETF-uri.

Lecția următoare din modul arată cât contează costurile pe 30 de ani și ce spun cifrele despre fondurile active comparate cu cele care copiază un indice.

📚 Surse și data verificării

Verificate la 20 octombrie 2026.

  • Indicele și fondul care îl copiază (principiu): SEC, Investor.gov, „Index Funds”: fondul care urmărește randamentul unui indice; indicele măsoară un „coș” de titluri, reprezentativ pentru o piață sau o economie; nu se poate investi direct într-un indice; unele fonduri cumpără toate titlurile din indice, altele un eșantion; mulți indici folosesc valoarea de piață (prețul acțiunii × numărul de acțiuni) ca greutate; stilul pasiv, cu tranzacții rare; costuri posibil mai mici (fără analiști care aleg titluri), dar nu toate fondurile de acest fel sunt mai ieftine; riscurile: riscul titlurilor din indice, lipsa flexibilității la scăderi, abaterea de la indice și rezultatul sub indice din cauza costurilor. Sursă străină, folosită doar pentru principiu. Citit la 20.10.2026.
  • ETF-ul (principiu): SEC, Investor.gov, „Exchange-Traded Funds (ETFs)”: ETF-ul strânge banii multor investitori și îi investește în acțiuni, obligațiuni sau alte active; o unitate e o parte din portofoliu; unele ETF-uri sunt puțin diversificate, chiar pe o singură acțiune; unitățile se tranzacționează la bursă, la prețul pieței, cât timp piața e deschisă, de obicei printr-un cont la un intermediar; prețul poate fi peste sau sub valoarea activului net, deci poți plăti mai mult sau primi mai puțin decât aceasta; venitul fondului (dividende, dobânzi) poate fi plătit investitorilor, după costuri, iar reinvestirea poate aduce comisioane; costurile se scad din valoarea activului net, iar diferențele mici de cost devin diferențe mari în timp; ETF-urile nu sunt garantate; ETF-uri care copiază un indice și ETF-uri administrate activ. Sursă străină, folosită doar pentru principiu. Citit la 20.10.2026.
  • Temei legal, definiția ETF: Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, forma consolidată la 16 ianuarie 2026, din corpusul legislativ NeoBase (adăugată la 20.10.2026): art. 3 alin. (1) pct. 27 (fondul tranzacționat la bursă: cel puțin o clasă de unități sau de acțiuni tranzacționate pe toată durata zilei, în cel puțin un loc de tranzacționare, cu cel puțin un formator de piață care se asigură că prețul nu variază semnificativ față de valoarea activului net și, după caz, față de valoarea orientativă a activului net) și pct. 28 (formatorul de piață: persoana disponibilă continuu să cumpere și să vândă pe cont propriu, cu capital propriu, la prețuri fixate de ea). OUG nr. 32/2012, forma consolidată la 16 aprilie 2026, din corpus: art. 107^1 alin. (6) trimite la aceeași definiție, pentru fondurile care reproduc un indice și sunt tranzacționate la bursă.
  • Temei legal, impozitul și deducerea: Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), forma consolidată la 18 octombrie 2026, din corpus: art. 7 pct. 11, ultimul paragraf, pct. (i) (câștigurile din deținerea titlurilor de participare la organisme de plasament colectiv se consideră dividende); art. 97 alin. (7) (dividendele, 16%); art. 94 alin. (1) și (4) (câștigul e diferența dintre prețul de vânzare și valoarea fiscală, cu costurile tranzacției); art. 96^1 alin. (1) și art. 97 alin. (8^1) lit. a) (prin intermediarii rezidenți sau cu sediu permanent în România: 3% la o deținere de cel puțin 365 de zile, 6% sub 365 de zile, reținut la sursă, pentru transferurile din 1 ianuarie 2026); art. 78 alin. (2) lit. a) pct. (vi) (deducerea sumelor suportate de angajați pentru titlurile ETF dobândite prin intermediarii de la art. 96^1 alin. (1), până la echivalentul a 400 de euro pe an, fără costurile tranzacției, din veniturile lunii decontării, pe baza documentului de la intermediar), cu nota OUG nr. 8/2026, art. 10 alin. (8) și (11) (de la veniturile din martie 2026, pentru titlurile plătite și decontate din 1 martie 2026); art. 155 alin. (1) lit. g) (veniturile din investiții intră, după caz, în baza CASS).
  • Coșul mondial: fișa indicelui MSCI World (USD) la 30.09.2026, aceeași ca în lecțiile despre diversificare și acțiuni: 1.249 de firme din 23 de țări dezvoltate; ponderea SUA 72,94%; primele 10 firme, 27,85%; scăderea maximă de la vârf, 57,46% (31.10.2007–09.03.2009), aceeași ca în lecțiile 10, 30 și 50 (quiz-ul de recapitulare). BET: 20 de firme, compoziția de pe bvb.ro la 16.10.2026, din lecția despre acțiuni.
  • Calcule (agentul): „Coșul Mic”: 600 + 300 + 100 = 1.000 mil. lei; greutăți 60%, 30%, 10%; după lună 660 + 300 + 80 = 1.040 mil. lei, adică +4%; media simplă (10 + 0 − 20) / 3 = −3,33%. Quiz: 600 + 300 + 200 = 1.100 mil. lei, +10%. Cristina: 20 × 50,10 = 1.002 lei; + 5 lei comision = 1.007 lei; valoarea 20 × 50 = 1.000 de lei; la −20%: 20 × 40 = 800 de lei. Vânzarea cu 1.200 de lei după cel puțin 365 de zile: câștig 1.200 − 1.007 = 193 de lei; impozit 3% = 5,79 lei.
  • Exemple: „Coșul Mic” e un indice inventat; Cristina e o persoană inventată; prețurile, comisionul și valorile sunt ipotetice, alese pentru claritate.
  • Interpretare: greutatea după valoarea la bursă e simplificată; indicii mari folosesc, de regulă, doar acțiunile disponibile la bursă și pot avea limite de greutate (regulile fiecărui indice). În vânzarea Cristinei nu e scăzut comisionul de vânzare, care ar intra și el în calculul câștigului. Termenii „cu distribuție” și „cu acumulare” sunt explicația lecției, nu un text al SEC sau al legii. Riscul valutar e explicația lecției. Textul deducerii din art. 78 pomenește „acțiuni, obligațiuni și/sau titluri de participare emise de organisme de plasament colectiv... (ETF)”; lecția îl citește, ca lecția despre impozitul tău, ca fiind despre ETF-uri; cum se aplică exact se verifică la intermediar și în lecția despre impozitele pe investiții. Tratamentul fiscal al distribuirilor de la fonduri din alte țări, al unităților cumpărate printr-un intermediar străin și CASS nu sunt detaliate aici. Produsele tranzacționate la bursă care nu sunt fonduri (de exemplu, notele tranzacționate la bursă), precum și ETF-urile cu efect de levier, nu sunt tratate.