Ai auzit de titlurile de stat sau poate de o firmă care „a emis obligațiuni”. Lecția asta explică ce înseamnă să cumperi o obligațiune, de ce prețul ei se schimbă de la o zi la alta și de ce mulți oameni țin obligațiuni lângă acțiuni.
⚡ Pe scurt
O obligațiune e un împrumut pe care îl dai tu: statului, unui oraș sau unei firme. Primești o dobândă fixă pe an, numită cupon, iar la final, la scadență, îți primești banii înapoi. Cine e mai riscant plătește dobândă mai mare. Dacă o ții până la scadență și emitentul plătește, știi dinainte ce primești. Dacă o vinzi mai devreme, la bursă, prețul poate fi mai mic sau mai mare decât ai dat: scade când dobânzile din piață cresc.
Ce e o obligațiune
Autoritatea americană a pieței de capital (SEC) o descrie ca pe o recunoaștere de datorie. Cine are nevoie de bani (statul, un oraș, o firmă) emite obligațiuni, iar cine le cumpără îi împrumută banii pe o perioadă stabilită. Cel care împrumută banii se numește emitent.
Trei cuvinte sunt suficiente ca să citești orice obligațiune:
- valoarea nominală: suma împrumutată pe o obligațiune, pe care o primești înapoi la final; de exemplu, 100 de lei;
- cuponul: dobânda pe an, ca procent din valoarea nominală; la 6%, o obligațiune de 100 de lei îți aduce 6 lei pe an;
- scadența: data la care emitentul îți dă înapoi valoarea nominală.
Dacă ai citit lecția despre saltea, depozit și titluri de stat, ai întâlnit deja obligațiuni: Tezaur și Fidelis sunt obligațiuni emise de statul român pentru oamenii obișnuiți. Acolo găsești cum le cumperi, ce dobânzi au și ce pierzi dacă scoți banii mai devreme din Tezaur. Lecția de față privește obligațiunile în general, ca instrument de investiții.
Pe lângă stat, emit obligațiuni și orașele sau județele (le spunem obligațiuni municipale) și firmele (obligațiuni corporative).
Statul sau o firmă: cine plătește mai mult
Când împrumuți pe cineva, te întrebi dacă îți va da banii înapoi. Pericolul ca emitentul să nu plătească dobânda sau suma la scadență se numește risc de credit. Cu cât riscul e mai mare, cu atât emitentul trebuie să ofere o dobândă mai mare, ca să găsească pe cineva dispus să-i împrumute.
Pentru firme, există agenții care dau ratinguri, adică note pentru cât de sigur pare emitentul. SEC împarte obligațiunile firmelor în două grupe: cele cu rating bun („calitate investițională”), cu risc mai mic, și cele cu rating slab, numite și „cu randament ridicat”, care plătesc mai mult tocmai pentru că riscul e mai mare. O dobândă neobișnuit de mare e un semn de risc, nu un cadou.
Istoria americană arată diferența. Între 1928 și 2025, obligațiunile statului american pe 10 ani au adus în medie cam 4,5% pe an. Obligațiunile unor firme solide, dar nu dintre cele mai sigure (treapta Baa), au adus cam 6,6% pe an. Plata pentru diferență s-a văzut în crize: în 2008, obligațiunile statului au crescut cu 20,1%, iar cele ale firmelor au scăzut cu 3,4%.
| Criteriu | Titluri de stat | Obligațiunile firmelor |
|---|---|---|
| Cui împrumuți | Statului | Unei firme |
| Cine te plătește | Statul, care se obligă să plătească la scadență | Firma, din banii ei; dacă dă faliment, poți pierde o parte sau tot |
| Dobânda | De obicei mai mică | De obicei mai mare, cu atât mai mare cu cât firma e mai riscantă |
| Impozitul pe dobândă, în România | Nu (și la obligațiunile orașelor și județelor) | Da, 10% |
| Garanția FGDB | Nu, nu sunt depozite | Nu, nici dacă emitentul e o bancă |
Cui împrumuți
Titluri de stat:Statului
Obligațiunile firmelor:Unei firme
Cine te plătește
Titluri de stat:Statul, care se obligă să plătească la scadență
Obligațiunile firmelor:Firma, din banii ei; dacă dă faliment, poți pierde o parte sau tot
Dobânda
Titluri de stat:De obicei mai mică
Obligațiunile firmelor:De obicei mai mare, cu atât mai mare cu cât firma e mai riscantă
Impozitul pe dobândă, în România
Titluri de stat:Nu (și la obligațiunile orașelor și județelor)
Obligațiunile firmelor:Da, 10%
Garanția FGDB
Titluri de stat:Nu, nu sunt depozite
Obligațiunile firmelor:Nu, nici dacă emitentul e o bancă
❓ Quiz rapid
O firmă necunoscută oferă obligațiuni cu dobândă de 14% pe an, când statul plătește în jur de 7%. Ce îți spune diferența?
De ce se mișcă prețul la bursă
Multe obligațiuni se pot vinde înainte de scadență, la bursă, altcuiva. Fidelis, de exemplu, se vinde și se cumpără la Bursa de Valori București. Acolo, prețul nu mai e neapărat valoarea nominală: depinde de dobânzile de azi.
Teodora: aceeași obligațiune, alt preț
Teodora cumpără la emisiune titluri de stat de 1.000 de lei (10 bucăți de câte 100 de lei), pe 5 ani, cu un cupon de 6%. Primește 60 de lei pe an, iar peste 5 ani, cei 1.000 de lei înapoi.
După un an, are nevoie de bani și vrea să le vândă la bursă. Prețul pe care îl primește depinde de cât plătesc titlurile noi, emise între timp. Cifrele sunt ipotetice, alese ca să se vadă ideea.
💡 Exemplu: cât primește Teodora dacă vinde după un an
| Ce s-a întâmplat cu dobânzile | Cât primește dacă vinde |
|---|---|
| Titlurile noi plătesc tot 6% | ≈ 1.000 lei |
| Titlurile noi plătesc 8% | ≈ 934 lei |
| Titlurile noi plătesc 4% | ≈ 1.073 lei |
| Nu vinde, le ține până la scadență | 1.000 lei, plus 60 lei pe an |
Dacă dobânzile au urcat la 8%, cine are 1.000 de lei poate cumpăra titluri noi care îi aduc 80 de lei pe an. Ale Teodorei aduc doar 60. Nimeni nu le plătește 1.000 de lei: cumpărătorul cere un preț mai mic, ca să câștige pe cei 4 ani rămași cam cât la titlurile noi. Dacă dobânzile au scăzut la 4%, e invers: titlurile ei aduc mai mult decât cele noi și valorează mai mult.
Regula de reținut: când dobânzile din piață cresc, prețul obligațiunilor deja emise scade, și invers. Cu cât până la scadență e mai mult timp, cu atât prețul se mișcă mai tare. Așa s-a ajuns la scăderea din 2022, din lecția despre risc și randament: dobânzile au crescut repede, iar obligațiunile statului american pe 10 ani au pierdut 17,8% într-un an.
Pierderea apare însă doar dacă vinzi. Dacă Teodora ține titlurile până la scadență, primește exact ce știa de la început: cupoanele și cei 1.000 de lei. La fel, cine cumpără la bursă o obligațiune deja emisă plătește prețul din ziua aceea, nu valoarea nominală, deci câștigul lui pe an e altul decât cuponul.
❓ Quiz rapid
Ai o obligațiune cu cupon de 5%, cu scadența peste 6 ani. Dobânzile din piață cresc la 7%. Ce se întâmplă cu prețul ei, dacă vrei s-o vinzi azi?
Riscurile, pe scurt
SEC le enumeră pe acestea:
- emitentul nu plătește dobânda sau suma la scadență (riscul de credit, de mai sus);
- dobânzile cresc și prețul scade, dacă vinzi înainte de scadență;
- inflația: o dobândă fixă cumpără tot mai puțin, dacă prețurile cresc mai repede decât ea (lecția despre inflație);
- nu găsești cumpărător când vrei să vinzi, sau îl găsești doar la un preț prost;
- emitentul plătește mai devreme: unele obligațiuni îi permit să-ți dea banii înapoi înainte de scadență, de obicei când dobânzile au scăzut, iar tu trebuie să-i pui în altă parte, la dobânzile mai mici.
La obligațiunile în euro sau în dolari mai e un risc: cursul. Dacă moneda în care primești scade față de leu, primești mai puțini lei.
Lângă acțiuni: partea mai liniștită
În lecția despre diversificare ai văzut că un coș de multe acțiuni nu te apără când scade toată bursa. De aceea mulți investitori țin o parte din bani în obligațiuni. SEC spune că obligațiunile pot compensa o parte din mișcările mai mari ale acțiunilor.
Istoria americană arată cât de des a mers. Din 1928 până în 2025, acțiunile au avut 26 de ani pe minus. În 21 dintre ei, obligațiunile statului american au crescut. În 2008, când acțiunile au pierdut 36,6%, obligațiunile statului au câștigat 20,1%.
Nu merge însă mereu. În 2022, au scăzut amândouă: acțiunile cu 18%, obligațiunile statului cu 17,8%, pentru că dobânzile au crescut repede. Obligațiunile fac portofoliul mai liniștit în cele mai multe crize, nu în toate. Iar pe termen lung au adus mai puțin decât acțiunile: cam 4,5% pe an, față de 10%.
❓ Quiz rapid
Andrei are toți banii de investit într-un coș de 500 de acțiuni din multe țări. Ce l-ar ajuta mai mult într-o criză în care scade toată bursa?
Impozitul, pe scurt
În România, cu legea de acum:
- titlurile de stat (inclusiv Tezaur și Fidelis) și obligațiunile orașelor și județelor nu au impozit, nici pe dobândă, nici pe câștigul la vânzare;
- dobânzile la obligațiunile firmelor au impozit de 10%. Dacă firma e românească, dar și-a emis obligațiunile pe o bursă din afara României, impozitul îl calculezi tu, în declarația unică;
- dacă vinzi cu câștig obligațiunile unei firme, și câștigul are impozit.
Detaliile, inclusiv contribuția la sănătate (CASS), vin într-o lecție separată despre impozitele pe investiții.
⚠️ Valabil la 19 octombrie 2026
Impozitele sunt cele din Codul fiscal, în forma de la 18 octombrie 2026. Cifrele istorice sunt din SUA, 1928–2025, în dolari, fără costuri și fără impozit; rezultatele altor țări și ale altor perioade pot fi diferite. Exemplul cu Teodora e ipotetic. Lecția explică noțiuni; nu e o recomandare de investiții.
Ce reții
- O obligațiune e un împrumut pe care îl dai statului, unui oraș sau unei firme, pentru o dobândă fixă, cuponul, până la scadență.
- Cine e mai riscant plătește mai mult. O dobândă neobișnuit de mare e un semn de risc.
- Când dobânzile cresc, prețul obligațiunilor vechi scade. Pierderea apare doar dacă vinzi înainte de scadență.
- Lângă acțiuni, obligațiunile fac portofoliul mai liniștit în cele mai multe crize, dar nu în toate (2022).
- Titlurile de stat nu au impozit; dobânzile la obligațiunile firmelor au 10%.
Lecția următoare din modul trece la celălalt instrument mare: acțiunile, adică o parte dintr-o firmă.
📚 Surse și data verificării
Verificate la 19 octombrie 2026.
- Obligațiunile (principiu): SEC, Investor.gov, „Bonds”: obligațiunea ca titlu de datorie („IOU”), emitenții (stat, autorități locale, firme), dobânda pe durata obligațiunii și restituirea valorii nominale la scadență; ținută până la scadență, investitorul primește valoarea nominală plus dobânda, vândută mai devreme poate valora mai mult sau mai puțin; dobânzile mai mari fac obligațiunile vechi mai ieftine; obligațiunile firmelor cu rating bun („investment-grade”) vs cele cu randament ridicat („high-yield”), cu risc de credit mai mare și dobândă mai mare; riscurile (de credit, de dobândă, de inflație, de lichiditate, de răscumpărare înainte de scadență); obligațiunile pot compensa o parte din volatilitatea acțiunilor. Sursă străină, folosită doar pentru principiu.
- Seria pe ani, SUA 1928–2025: A. Damodaran, NYU Stern, „Historical Returns on Stocks, Bonds and Bills”, tabelul anual (pagina indică „Updated: January 5, 2026”; cifrele folosite sunt aceleași ca în fișierul din lecția despre risc și randament), în dolari: S&P 500 cu dividende, obligațiuni de stat pe 10 ani, obligațiuni corporative Baa. 2008: −36,55% / +20,10% / −3,44%. 2022: −18,04% / −17,83% / −15,23%. Media geometrică 1928–2025, calculată de agent din randamentele anuale: 10,02% (acțiuni), 4,53% (obligațiuni de stat), 6,63% (Baa). Din cei 26 de ani cu acțiunile pe minus, obligațiunile de stat au fost pe minus în 5 (1931, 1941, 1969, 2018, 2022) și pe plus în 21.
- Temei legal, impozitul: Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), forma consolidată la 18 octombrie 2026, din corpusul legislativ NeoBase: art. 91 lit. b) și c) (dobânzile și câștigurile din transferul titlurilor de valoare sunt venituri din investiții); art. 93 alin. (1) lit. a) (veniturile din deținerea și transferul instrumentelor care atestă datoria publică a statului și a unităților administrativ-teritoriale nu sunt impozabile); art. 97 alin. (2) (dobânzile se impun cu 10%, impozit final); art. 97^1 (dobânzile la obligațiunile emise de firme rezidente în România pe piețe din afara României: 10%, calculat de contribuabil prin declarația unică, pentru sumele înregistrate în cont din 1 august 2025); art. 94 și art. 97 alin. (8^1) (câștigul din transferul titlurilor de valoare și impozitarea lui prin reținere la sursă). Normele metodologice (HG nr. 1/2016), forma consolidată la 31 martie 2026, titlul IV, pct. 22 alin. (1) lit. a): dobânzile obținute din obligațiuni sunt venituri din dobânzi.
- Temei legal, garantarea depozitelor: Legea nr. 311/2015, forma consolidată la 11 martie 2022, din corpus: art. 61 alin. (1) (se garantează depozitele, cu excepția celor din lista depozitelor neeligibile din anexa nr. 1) și anexa nr. 1 pct. 11 (valorile mobiliare de natura datoriei emise de instituția de credit nu sunt depozite eligibile).
- Fidelis la bursă: Ministerul Finanțelor, Ordinul nr. 1321/2026, citat în lecția despre saltea, depozit și titluri de stat: listarea pe piața reglementată a Bursei de Valori București; valoarea nominală de 100 de lei.
- Calcule (agentul), exemplul Teodora: după un an rămân 4 cupoane de 60 de lei și 1.000 de lei la scadență. Prețul = suma acestor plăți, fiecare împărțită la (1 + dobânda din piață) la puterea numărului de ani până la plată. La 8%: 60/1,08 + 60/1,08² + 60/1,08³ + 1.060/1,08⁴ = 933,76 lei. La 4%: 1.072,60 lei. La 6%: 1.000,00 lei.
- Exemple: Teodora și Andrei sunt persoane inventate; cuponul de 6% și dobânzile de 4% și 8% sunt ipotetice, alese pentru claritate, nu dobânzile unei ediții reale.
- Interpretare: exemplul nu ține seama de comisioane, de diferența dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare și de dobânda acumulată de la ultimul cupon, care la bursă se adaugă de obicei prețului; în realitate prețul se formează din cereri și oferte, iar calculul dă doar reperul. Coloana Baa a lui Damodaran e o estimare din randamentele unui indice de obligațiuni corporative, nu rezultatul unui investitor real; diferența de randament față de statul american nu vine doar din riscul de credit. „Mai liniștite” e descrierea lecției, pe cifrele din SUA. Impozitul pe dobânzile la obligațiunile emise de firme străine și CASS nu sunt tratate aici; art. 97 alin. (2) e citat ca temei pentru cota de 10% pe dobânzi, iar cine reține impozitul depinde de caz.