Ai livrat, ai facturat, iar clientul nu plătește. Trec luni, clientul nu mai răspunde la telefon, apoi auzi că a închis. Banii aceia mai sunt ai tăi? Lecția răspunde la trei întrebări pe care și le pune orice patron: ce scrii în contabilitate, cât scazi din impozit și când îți recuperezi TVA-ul.
⚡ Pe scurt
Clientul care probabil nu plătește nu se șterge din evidență. Creanța lui trece în 4118 „Clienți incerți sau în litigiu”, iar pierderea probabilă se înregistrează separat, ca ajustare: 6814 = 491. Creanța se scoate de tot din evidență (654) abia când e sigur că banii nu mai vin, de exemplu când falimentul clientului se închide.
La impozitul pe profit, ajustarea se scade doar în condițiile din Codul fiscal: 30% după ce trec 270 de zile de la scadență, 100% când clientul intră în faliment. Tot de la faliment poți reduce TVA-ul pe care l-ai plătit deja statului pentru factura neîncasată.
De ce nu ștergi creanța
O factură neplătită e o creanță: bani pe care firma are dreptul să-i primească. Ea stă în contul 4111 „Clienți”, ca în lecția despre clienți și furnizori. Când clientul nu plătește, dreptul nu dispare. Firma poate încă să-l someze, să-l dea în judecată sau să-și ceară banii în procedura lui de insolvență. Dacă ai șterge creanța, ai uita de ea.
De aceea contabilitatea face doi pași, separați:
- Muți creanța într-un subcont aparte, ca să o urmărești. Reglementările cer ca creanțele incerte să fie înregistrate distinct, în 4118 „Clienți incerți sau în litigiu”. E același cont 411, același client, doar alt subcont: 4118 = 4111.
- Arăți cât crezi că pierzi, fără să atingi creanța. La sfârșitul anului, creanțele se evaluează la valoarea probabilă de încasat. Dacă estimezi că nu încasezi tot, înregistrezi o ajustare pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera: 6814 = 491. Contul 491 e un cont de corecție, ca 397 la mărfuri (vezi lecția despre amortizare și ajustări): e de pasiv, dar nu e datorie, și se scade din creanță în bilanț.
Când e un client „incert”? Codul și reglementările nu dau o listă. În practică: întârzie mult peste scadență, contestă factura, nu mai răspunde, a intrat în insolvență. Suma ajustării o estimezi tu, pe fiecare client: poate fi o parte din creanță sau toată.
✗ Greșit
654 = 4111 12.100 lei
Așa scoți creanța din evidență, ca și cum ai fi renunțat la ea. Dar clientul încă îți datorează banii, iar tu încă îi poți cere. Pierderea definitivă vine abia când e sigur că nu mai încasezi nimic.
✓ Corect
4118 = 4111 12.100 lei 6814 = 491 12.100 lei
Creanța rămâne, mutată la clienți incerți, ca s-o urmărești. Pierderea probabilă stă separat, în 491. În bilanț, creanța apare la 12.100 − 12.100 = 0 lei.
Exemplul: Restaurant Demo nu mai plătește
💡 Exemplu concret: scaunele neplătite de la Tâmplăria Dan SRL
Tâmplăria Dan SRL e o firmă fictivă, cu impozit pe profit calculat trimestrial și TVA în regim normal. Exemplul e în 2027–2029, cu legea de azi; sumele sunt fictive, iar regimul de impozit pe profit în acești ani e presupus.
Pe 15 martie 2027 (luni), Tâmplăria vinde 20 de scaune către Restaurant Demo SRL: 10.000 lei plus TVA 21%, adică 12.100 lei, cu scadența pe 14 aprilie 2027 (miercuri). Înregistrarea: 4111 = 7015 10.000 + 4427 2.100. TVA-ul de 2.100 lei intră în decontul de TVA al perioadei în care e emisă factura și se plătește statului, chiar dacă banii de la client nu au venit.
Restaurantul nu plătește. Dan îi trimite somații, fără răspuns. În toamnă, restaurantul se închide.
La 31 decembrie 2027 (vineri), la inventar, Dan nu se mai așteaptă să încaseze nimic:
| Data | Debit | Credit | Sumă | Ce înseamnă |
|---|---|---|---|---|
| 31.12.2027 | 4118 „Clienți incerți sau în litigiu” | 4111 „Clienți” | 12.100 | creanța trece la clienți incerți |
| 31.12.2027 | 6814 „Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante” | 491 „Ajustări pentru deprecierea creanțelor – clienți” | 12.100 | pierderea probabilă, toată creanța |
Ajustarea e de 12.100 lei, cu tot cu TVA, pentru că atât îi datorează clientul.
Debit
Credit
6814
Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante
491
Ajustări pentru deprecierea creanțelor – clienți
Pierderea probabilă intră pe cheltuieli, iar 491 o ține separat. Creanța rămâne întreagă în 4118: clientul îi datorează în continuare lui Dan 12.100 lei.
❓ Quiz rapid
La 31.12.2027, Tâmplăria are 4118 cu sold de 12.100 lei și 491 cu sold de 12.100 lei. Cu ce sumă apare creanța asupra restaurantului în bilanț?
Cât scazi din impozit: 30%, apoi 100%
Cheltuiala de 12.100 lei micșorează profitul din contabilitate. La impozitul pe profit, însă, ajustările se scad doar în cazurile din Codul fiscal (art. 26). Pentru clienți, sunt două:
- 30% din ajustare, dacă creanța îndeplinește toate trei condițiile: e neîncasată de peste 270 de zile de la scadență, nu e garantată de altcineva și clientul nu e o firmă sau o persoană afiliată (legată de tine, de exemplu prin aceiași asociați);
- 100% din creanță, dacă clientul, o firmă, a fost declarat în faliment printr-o hotărâre judecătorească (la o persoană fizică, dacă e în procedura de insolvență), tot cu creanța negarantată și clientul neafiliat.
Ajustarea se ia în calcul la impozit din trimestrul în care sunt îndeplinite condițiile, chiar dacă a fost înregistrată în contabilitate mai devreme. Suma deductibilă se calculează din creanța cu tot cu TVA. Ce nu se deduce se adaugă înapoi la profit, ca orice cheltuială nedeductibilă (vezi lecția despre impozitul pe profit).
La Tâmplăria Dan, pas cu pas:
| Când | În contabilitate | La impozitul pe profit |
|---|---|---|
| 31.12.2027 | cheltuială 12.100 (6814) | nedeductibilă: de la scadență au trecut doar 261 de zile |
| Trimestrul I 2028 (pe 10.01.2028 trec 270 de zile) | nimic nou | se deduc 30% × 12.100 = 3.630 lei |
| 05.06.2028: restaurantul intră în faliment | TVA redus și ajustarea micșorată (mai jos) | se deduce și restul, 8.470 lei (până la 100%) |
În 2027 nu se deduce nimic, deși pierderea e înregistrată. Diferența nu e pierdută: se recuperează în 2028, când condițiile sunt îndeplinite.
❓ Quiz rapid
Altă variantă: scadența facturii era 14 februarie 2027, nu 14 aprilie. Clientul nu e afiliat, creanța nu e garantată și nu e în faliment. Cât se deduce din ajustarea de 12.100 lei la impozitul pe 2027?
TVA-ul: îl recuperezi abia la faliment
Dan a plătit statului cei 2.100 lei de TVA în 2027, din banii lui. Poate să-i ceară înapoi doar în anumite cazuri. Pentru un client firmă, cazul obișnuit e falimentul: baza de impozitare se poate reduce de la data hotărârii prin care clientul intră în faliment, în cel mult 5 ani de la 1 ianuarie a anului următor. O simplă întârziere, oricât de lungă, nu ajunge.
Dan emite o factură cu valorile cu minus și o trimite clientului. TVA-ul colectat scade cu 2.100 lei, deci în decontul acelei perioade plătește cu atât mai puțin. Clientul nu e obligat să-și corecteze TVA-ul dedus.
După factura cu minus, clientul mai datorează doar 10.000 lei. Ajustarea de 12.100 e prea mare cu 2.100, iar diferența se reia la venituri:
| Data | Debit | Credit | Sumă | Ce înseamnă |
|---|---|---|---|---|
| 05.06.2028 | 4118 „Clienți incerți sau în litigiu” | 4427 „TVA colectată” | −2.100 | factura cu minus: TVA-ul se reduce |
| 05.06.2028 | 491 „Ajustări pentru deprecierea creanțelor – clienți” | 7814 „Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante” | 2.100 | ajustarea scade la 10.000 |
Venitul de 2.100 lei e impozabil, pentru că ajustarea fusese dedusă integral. Pe ansamblu, Dan a dedus până acum 3.630 + 8.470 − 2.100 = 10.000 lei, exact venitul din factură, pe care plătise impozit în 2027.
Clienții persoane fizice au o regulă proprie: TVA-ul se poate reduce dacă banii nu au venit în 12 luni de la termenul de plată, cu dovada că ai încercat să-i recuperezi (somații, până la 1.000 lei; proces, peste 1.000 lei).
Când banii nu mai vin: scoaterea din evidență
Pe 20 septembrie 2029 (joi), judecătorul-sindic închide procedura: restaurantul nu mai are bunuri din care să-și plătească creditorii, iar firma e radiată din registrul comerțului. Pentru Tâmplărie nu rămâne nimic. Acum pierderea e sigură: creanța se scoate din evidență, iar ajustarea, care nu mai are obiect, se reia la venituri.
| Data | Debit | Credit | Sumă | Ce înseamnă |
|---|---|---|---|---|
| 20.09.2029 | 654 „Pierderi din creanțe și debitori diverși” | 4118 „Clienți incerți sau în litigiu” | 10.000 | creanța pierdută iese din evidență |
| 20.09.2029 | 491 „Ajustări pentru deprecierea creanțelor – clienți” | 7814 „Venituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante” | 10.000 | ajustarea rămasă fără obiect |
La impozit, în 2029, efectul e zero: pierderea din 654 e deductibilă, pentru că falimentul s-a închis printr-o hotărâre (e unul dintre cazurile din Codul fiscal), iar venitul din 7814 e impozabil, pentru că ajustarea fusese dedusă.
Efectul asupra profitului, an de an:
- 2027: venitul 10.000 (7015) − ajustarea 12.100 (6814) = −2.100 lei;
- 2028: reluarea 2.100 (7814) = +2.100 lei;
- 2029: pierderea 10.000 (654) − reluarea 10.000 (7814) = 0 lei;
- pe trei ani: 0 lei. Dan a vândut scaunele și n-a primit nimic pe ele, iar TVA-ul l-a recuperat. Costul scaunelor, care nu e arătat aici, rămâne pierderea lui reală.
Fără ajustare, bilanțul din 2027 ar fi arătat 12.100 lei de încasat, bani pe care Dan nu se mai aștepta să-i vadă, iar pierderea ar fi apărut abia în 2029.
Cum se face de fapt. Ajustarea se stabilește la inventar, pe fiecare client, pornind de la vechimea creanțelor (cât a trecut de la scadență) și de la ce știi despre client: corespondența, somațiile, procesele, anunțurile despre insolvență. Păstrează aceste dovezi: la un control, ele arată de ce ai considerat clientul incert. Când un client intră în insolvență, firma trebuie să-și ceară banii în procedură, printr-o cerere de admitere a creanței, în termenul fixat în hotărârea de deschidere (cel mult 45 de zile de la deschidere). Deschiderea se anunță în Buletinul procedurilor de insolvență (BPI), deci merită urmărit. Cine pierde termenul nu mai e înscris în tabelul creditorilor și nu mai poate cere banii nici după închiderea procedurii. Calculul a ce se deduce și când se ține la impozit, nu în contabilitate. Exemplul pune falimentul și hotărârea de închidere la date alese de noi; în realitate, procedura poate dura ani.
⚠️ Atenție: regulile și data lor
Regulile sunt verificate în Codul fiscal și normele lui (formele din 8 august 2026 și 31 martie 2026) și în reglementările contabile (OMFP 1802/2014, forma din 19 noiembrie 2025). Exemplul e în 2027–2029, cu legea de azi: procentele, termenele și cazurile se pot schimba, deci verifică data actualizării lecției.
La microîntreprinderi, impozitul se calculează din venituri, deci cheltuielile din 6814 și 654 nu schimbă impozitul. Venitul din 7814 se scade din bază, dacă ajustarea a fost constituită cât firma era micro sau a fost nedeductibilă. Regulile despre TVA sunt aceleași.
Lecția nu acoperă: procedura insolvenței pe larg (în afară de cererea de admitere a creanței), creanțele în valută, vânzarea creanțelor către altă firmă (cesiunea), creanțele prescrise, creanțele față de firmele din același grup.
❓ Quiz rapid
Altă variantă: în martie 2028, înainte de orice faliment, Restaurant Demo plătește totuși toată factura, 12.100 lei, în bancă. 4118 și 491 au câte 12.100 lei. Ce înregistrezi?
Un client care nu plătește nu se șterge, ci se urmărește: întâi în 4118, cu pierderea probabilă în 491, apoi, când pierderea e sigură, prin 654. Impozitul și TVA-ul urmează pașii lor, la datele din lege. Lecția despre bilanțul în forma oficială arată unde apar creanțele, după ajustări.
📚 Surse și data verificării
Verificate la 8 octombrie 2026, în formele consolidate din corpusul legislativ NeoBase.
- Regulă contabilă: Reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1802/2014, forma la 19 noiembrie 2025:
- pct. 331: creanțele incerte se înregistrează distinct, în contul 4118 „Clienți incerți sau în litigiu”;
- pct. 332: creanțele se evaluează la valoarea probabilă de încasat; când se estimează că nu se încasează integral, se înregistrează ajustări, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera;
- pct. 271: ajustarea rămasă total sau parțial fără obiect se reia la venituri;
- cap. 16, funcțiunile conturilor: 411 (cuprinde și clienții incerți, rău-platnici sau în litigiu; în credit, sumele trecute pe pierderi la scoaterea din evidență, cu 654); 491 (de pasiv; în credit, constituirea, cu 681; în debit, diminuarea sau anularea, cu 781); 654 (în debit, sumele trecute pe cheltuieli la scoaterea din evidență a clienților incerți); 8034 „Debitori scoși din activ, urmăriți în continuare”; 754 (venituri din creanțe reactivate);
- pct. 594, planul de conturi: 4111, 4118, 4427, 491, 654, 6814, 7015, 7814.
- Temei legal: Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), forma la 8 august 2026:
- art. 26 alin. (1) lit. c): ajustările pentru creanțele asupra clienților, deductibile în limita a 30% din valoarea lor, dacă sunt neîncasate de peste 270 de zile de la scadență, negarantate și față de o persoană neafiliată; alin. (12): regula de 30% pentru creanțele înregistrate din 1 ianuarie 2024;
- art. 26 alin. (1) lit. j): 100% din valoarea creanțelor, pentru persoanele juridice cu procedura de deschidere a falimentului declarată prin hotărâre judecătorească sau persoanele fizice în procedura de insolvență, tot negarantate și neafiliate;
- art. 25 alin. (4) lit. h): pierderile la scoaterea din evidență a creanțelor sunt nedeductibile pentru partea neacoperită de provizion și în alte cazuri decât cele enumerate, între care închiderea procedurii de faliment pe baza hotărârii judecătorești (pct. 2);
- art. 23 lit. d): veniturile din anularea cheltuielilor și a provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sunt neimpozabile;
- art. 53 alin. (1) lit. e): la microîntreprinderi, veniturile din ajustări nedeductibile sau constituite în perioada de micro se scad din baza impozabilă;
- art. 287 lit. d): reducerea bazei de impozitare a TVA la intrarea în faliment a beneficiarului, de la data hotărârii, în 5 ani de la 1 ianuarie a anului următor; dacă se încasează ulterior bani, ajustarea se anulează corespunzător; art. 287 lit. f): beneficiarii persoane fizice, 12 luni de la termenul de plată, cu măsuri comerciale (până la 1.000 lei) sau proceduri judiciare (peste 1.000 lei).
- Insolvența: Legea nr. 85/2014, forma la 18 decembrie 2025: art. 5 pct. 6 (BPI); art. 100 alin. (1) lit. b) (termenul pentru cererile de admitere a creanțelor, cel mult 45 de zile de la deschiderea procedurii); art. 102 alin. (1) (creditorii depun cererea de admitere în termenul fixat în hotărârea de deschidere); art. 114 alin. (1) (cine nu depune cererea la timp e decăzut din dreptul de a fi înscris în tabelul creditorilor și nu-și mai poate realiza creanța nici după închiderea procedurii, cu excepțiile din articol); art. 145 alin. (1) (judecătorul-sindic decide intrarea în faliment prin sentință sau încheiere); art. 174 alin. (1) (închiderea procedurii, cu radierea debitorului, când nu există bunuri sau sunt insuficiente).
- Norme: HG nr. 1/2016, forma la 31 martie 2026:
- titlul II, pct. 19 alin. (3) lit. b) și d) și alin. (6): ajustările se deduc la nivelul creanțelor neîncasate, inclusiv TVA, începând cu trimestrul în care sunt îndeplinite condițiile, fără să depășească valoarea înregistrată în contabilitate în anul curent sau în anii anteriori; aceleași reguli și pentru lit. j);
- titlul VII, pct. 32 alin. (1) și (4): ajustarea bazei se face prin facturi cu valorile cu semnul minus, transmise beneficiarului; beneficiarul își ajustează deducerea doar pentru cazurile de la art. 287 lit. a)–c) și e), deci nu la faliment.
- Exemplu: Tâmplăria Dan SRL, Restaurant Demo SRL și toate sumele sunt fictive. 20 de scaune: 10.000 × 21% = 2.100; 10.000 + 2.100 = 12.100. Zilele de la scadență (14.04.2027): până la 31.12.2027, 261; ziua 271 e 10.01.2028. 30% × 12.100 = 3.630; 12.100 − 3.630 = 8.470; 12.100 − 2.100 = 10.000; 3.630 + 8.470 − 2.100 = 10.000. Profit: 10.000 − 12.100 = −2.100; +2.100; −10.000 + 10.000 = 0. Quiz 2: de la 14.02.2027 la 31.12.2027, 320 de zile. Zilele săptămânii: 15.03.2027 luni, 14.04.2027 miercuri, 31.12.2027 vineri, 10.01.2028 luni, 05.06.2028 luni, 20.09.2029 joi. Datele falimentului, regimul de impozit pe profit în 2027–2029 și lipsa oricărei sume recuperate în procedură sunt presupuse.
- Materiale (doar pentru înțelegere): aplicațiile CECCAR pentru stagiari, anul I (închiderea exercițiului, creanțele incerte); povestea, firma, sumele și rezolvarea din lecție sunt ale noastre.
- Interpretare:
- „clientul incert” nu e definit în reglementări; semnele din lecție (întârzierea, contestarea, închiderea, insolvența) vin din practică;
- trecerea creanței prin 4118 = 4111 e practica obișnuită; pct. 331 cere doar evidența distinctă;
- la intrarea în faliment, lecția deduce restul până la 100% din 12.100 și impozitează reluarea de 2.100 (ca în aplicațiile CECCAR); calculat direct pe creanța rămasă după reducerea TVA (100% din 10.000), rezultatul net e același: 10.000 dedus;
- venitul din reluarea unei ajustări deduse e impozabil pentru că nicio prevedere nu-l scutește; art. 23 lit. d) scutește doar anularea cheltuielilor și provizioanelor nededuse, iar lecția îl aplică și ajustărilor (ca în lecția despre amortizare și ajustări);
- deducerea pierderii din 654 la închiderea falimentului: art. 25 alin. (4) lit. h) e formulat complicat; lecția o tratează ca deductibilă pentru că sunt îndeplinite ambele cerințe: cazul de la pct. 2 și acoperirea integrală cu o ajustare dedusă;
- înregistrarea facturii cu minus ca 4118 = 4427 cu −2.100 urmează practica stornării în roșu; reglementările nu dau formula;
- Codul fiscal (art. 26 alin. (1) lit. j)) spune „procedura de deschidere a falimentului”, iar Legea nr. 85/2014 (art. 145) vorbește de „intrarea în faliment”; lecția le tratează ca același moment, ca și art. 287 lit. d);
- închiderea din exemplu e cea din art. 174 (fără bunuri); lecția nu descrie celelalte căi de închidere, nici reorganizarea.