Contabilitatea ține evidența a tot ce are o firmă și a tot ce datorează: bani, mărfuri, clienți, furnizori, capital. Pentru fiecare element există un cont, iar fiecare cont are două părți: debit și credit. Lecția asta explică ce sunt cele două părți și de ce un cont crește uneori în debit, alteori în credit.
⚡ Pe scurt
Un cont urmărește un singur element al firmei, de exemplu mărfurile sau datoriile față de furnizori. Are două coloane: debit (stânga) și credit (dreapta). La un cont de activ (ce are firma), creșterile se scriu în debit și scăderile în credit. La un cont de pasiv (de unde vin resursele: datorii, capital), e invers.
Ce este un cont
Un cont e o fișă în care se adună toate mișcările unui singur element. Contul „Mărfuri” arată câtă marfă a intrat, câtă a ieșit și câtă a rămas. Contul „Furnizori” arată cât îi datorează firma furnizorilor, ce a plătit și cât mai are de plată.
Fiecare cont are:
- un număr și o denumire, din planul de conturi (de exemplu 371 „Mărfuri”);
- o parte stângă, numită debit;
- o parte dreaptă, numită credit.
Pe hârtie, contul se desenează ca un T: denumirea sus, debitul în stânga, creditul în dreapta. De aici vine numele de „cont în T”.
Debit și credit nu înseamnă „bine” și „rău”
În limbajul de zi cu zi, „credit” sună a împrumut, iar „debit” a datorie. În contabilitate, cuvintele înseamnă doar partea stângă și partea dreaptă a contului. Nimic mai mult.
Orice cont primește sume și în debit, și în credit: intrări și ieșiri, creșteri și scăderi. Dacă o sumă crește sau scade contul depinde de felul contului: de activ sau de pasiv.
Conturile de activ și conturile de pasiv
Reglementările contabile împart conturile după funcțiunea lor: de activ, de pasiv sau bifuncționale. Conturile de activ corespund, în general, activelor și cheltuielilor. Conturile de pasiv corespund datoriilor, capitalurilor proprii și veniturilor.
| Criteriu | Cont de activ | Cont de pasiv |
|---|---|---|
| Ce arată | Ce are firma: bani, mărfuri, sume de încasat | De unde vin resursele: capital, datorii |
| Exemple | 371 „Mărfuri”, 4111 „Clienți”, 5311 „Casa în lei” | 1012 „Capital subscris vărsat”, 401 „Furnizori” |
| Sold inițial | În debit | În credit |
| Creșterile | În debit | În credit |
| Scăderile | În credit | În debit |
| Sold final | Debitor (sau zero) | Creditor (sau zero) |
| Se comportă la fel | Conturile de cheltuieli (clasa 6) | Conturile de venituri (clasa 7) |
Ce arată
Cont de activ:Ce are firma: bani, mărfuri, sume de încasat
Cont de pasiv:De unde vin resursele: capital, datorii
Exemple
Cont de activ:371 „Mărfuri”, 4111 „Clienți”, 5311 „Casa în lei”
Cont de pasiv:1012 „Capital subscris vărsat”, 401 „Furnizori”
Sold inițial
Cont de activ:În debit
Cont de pasiv:În credit
Creșterile
Cont de activ:În debit
Cont de pasiv:În credit
Scăderile
Cont de activ:În credit
Cont de pasiv:În debit
Sold final
Cont de activ:Debitor (sau zero)
Cont de pasiv:Creditor (sau zero)
Se comportă la fel
Cont de activ:Conturile de cheltuieli (clasa 6)
Cont de pasiv:Conturile de venituri (clasa 7)
Conturile de activ și cele de pasiv au un singur fel de sold, de aceea se mai numesc monofuncționale. Există însă și conturi bifuncționale, al căror sold poate fi fie debitor, fie creditor, în funcție de situație:
- 121 „Profit sau pierdere” are sold creditor când firma face profit și sold debitor când face pierdere;
- 512 „Conturi curente la bănci” are sold debitor când firma are bani în bancă și sold creditor când are credite primite de la bancă.
Le vom lua separat, într-o lecție viitoare.
Soldul: ce rămâne în cont
Pe lângă sumele scrise în debit și în credit, un cont are un sold: diferența dintre cele două părți. Soldul arată cât valorează elementul la un moment dat.
Pentru un cont de activ:
Sold final = sold inițial + total debit − total credit
Pentru un cont de pasiv:
Sold final = sold inițial + total credit − total debit
Totalul sumelor dintr-o parte, într-o perioadă, se numește rulaj (de exemplu, rulajul debitor al lunii).
Două lucruri de reținut despre sold:
- la final de perioadă, un cont are un singur sold: debitor, creditor sau zero (atunci se spune că e „soldat”);
- soldul final al unei luni devine soldul inițial al lunii următoare.
💡 Exemplu concret: o lună la Atelier Ana SRL
Ana are o firmă fictivă, Atelier Ana SRL, care vinde mărfuri. Urmărim două conturi în octombrie.
Important: exemplul este fără TVA. L-am simplificat intenționat, ca să rămânem la cum funcționează un cont. La o firmă plătitoare de TVA, factura de 10.000 lei de mai jos ar avea și TVA, iar în contul 401 ar intra totalul facturii. Cum se înregistrează TVA afli din lecțiile despre formula contabilă și despre TVA.
Contul 371 „Mărfuri”, cont de activ. La 1 octombrie, firma are marfă de 4.000 lei. În octombrie cumpără marfă de 10.000 lei și vinde marfă care o costase 6.000 lei.
| Debit (crește) | Credit (scade) |
|---|---|
| Sold inițial: 4.000 | |
| Marfă cumpărată: 10.000 | Marfă vândută: 6.000 |
| Rulaj debitor: 10.000 | Rulaj creditor: 6.000 |
| Sold final debitor: 8.000 |
Calculul: 4.000 + 10.000 − 6.000 = 8.000 lei. Atâta marfă mai are firma în depozit. Cei 8.000 lei sunt soldul inițial din noiembrie.
Contul 401 „Furnizori”, cont de pasiv. La 1 octombrie, firma datorează furnizorilor 3.000 lei. În octombrie primește factura pentru marfa de 10.000 lei (fără TVA, cum am spus) și plătește furnizorilor 9.000 lei.
| Debit (scade) | Credit (crește) |
|---|---|
| Sold inițial: 3.000 | |
| Plată către furnizori: 9.000 | Factură primită, fără TVA: 10.000 |
| Rulaj debitor: 9.000 | Rulaj creditor: 10.000 |
| Sold final creditor: 4.000 |
Calculul: 3.000 + 10.000 − 9.000 = 4.000 lei. Atâta mai are firma de plătit.
Aceeași cumpărare de 10.000 lei apare în debitul contului 371 (crește marfa) și în creditul contului 401 (crește datoria). Asta e partida dublă, despre care vorbim în lecția despre formula contabilă.
⚠️ Atenție: ce nu acoperă lecția
Regula „activ crește în debit, pasiv crește în credit” e cazul general. Planul de conturi are și excepții: conturi bifuncționale (de exemplu 121 sau 512) și conturi care corectează valoarea altora (amortizări, ajustări), care sunt de pasiv deși țin de active. Funcțiunea fiecărui cont e scrisă în reglementările contabile.
❓ Quiz rapid
Firma cumpără marfă. Unde se scrie creșterea în contul 371 „Mărfuri”?
❓ Quiz rapid
Contul 401 „Furnizori” are sold inițial 3.000 lei, facturi primite 10.000 lei și plăți 9.000 lei. Care e soldul final?
Următorul pas e formula contabilă: cum transformi o operațiune, de exemplu o factură, în sumele scrise în debitul și creditul conturilor.
📚 Surse și data verificării
Verificate la 1 octombrie 2026, în formele consolidate din corpusul legislativ NeoBase.
- Regulă contabilă: Reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1802/2014, forma la 19 noiembrie 2025:
- pct. 593 alin. (2): funcțiunea de activ, de pasiv sau bifuncțională a conturilor și ce elemente corespund fiecăreia;
- pct. 594, Planul de conturi general: denumirile și funcțiunea conturilor 1012, 371, 401, 4111, 5311;
- cap. 16, funcțiunea conturilor 101, 121, 371, 401 și 512 (ce se înregistrează în debit și în credit și ce reprezintă soldul).
- Temei legal: Legea contabilității nr. 82/1991, forma la 4 februarie 2025, art. 5 alin. (1): obligația de a conduce contabilitatea în partidă dublă.
- Exemplu: Atelier Ana SRL și toate sumele sunt fictive. Exemplul este simplificat, fără TVA.
- Interpretare: formulele de calcul ale soldului, „contul în T” și termenul „monofuncțional” sunt convenții de predare a regulilor de mai sus, nu texte de lege.