Un utilaj se vede și se atinge. Un program de proiectare, o licență sau rezultatul unui proiect de dezvoltare nu se ating, dar firma le folosește ani la rând, exact ca pe un utilaj. Lecția arată când un astfel de bun intră în contabilitate ca imobilizare necorporală, când e doar o cheltuială a lunii și cum se amortizează.
⚡ Pe scurt
O imobilizare necorporală e un bun fără formă fizică, pe care firma îl controlează și îl folosește mai mult de un an: un program informatic, o licență, un brevet, costurile de dezvoltare ale unui produs nou. Un program cumpărat pentru folosință proprie intră în contul 208 „Alte imobilizări necorporale”, prin 208 = 404, și se amortizează lunar prin 6811 = 2808. Fiscal, programele informatice se amortizează pe 3 ani. Un abonament plătit lunar nu e imobilizare, ci cheltuială. Costurile de cercetare sunt mereu cheltuieli; cele de dezvoltare devin activ (203) doar dacă firma poate demonstra toate condițiile din reglementări.
Ce e o imobilizare necorporală
Reglementările contabile o definesc scurt: un activ nemonetar identificabil, fără formă fizică. Pe rând:
- nemonetar: nu e bani și nici o sumă de încasat;
- identificabil: se poate separa de firmă (vinde, licenția, închiria) sau vine dintr-un contract ori din lege, de exemplu o licență sau un brevet;
- controlat de firmă: ea are dreptul să îl folosească și îi poate opri pe alții să profite de el;
- aduce beneficii viitoare: venituri mai mari sau costuri mai mici, mai mult de un an.
Dacă un element nu îndeplinește aceste condiții, costul lui e cheltuială în momentul în care se face. Așa se întâmplă cu marca, lista de clienți sau reputația construite de firmă în timp: nu pot fi despărțite de costul firmei ca întreg, deci nu se recunosc ca active. Tot cheltuieli sunt publicitatea pentru un produs nou, instruirea oamenilor și costurile administrative.
Contul unei imobilizări necorporale depinde de natura ei:
| Cont | Ce cuprinde |
|---|---|
| 201 „Cheltuieli de constituire” | taxele de înființare sau de extindere a firmei, dacă firma alege să le treacă la active |
| 203 „Cheltuieli de dezvoltare” | proiectele de dezvoltare care îndeplinesc condițiile de recunoaștere |
| 205 „Concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale…” | drepturile cumpărate: brevete, mărci, licențe de fabricație, concesiuni cu valoare și durată stabilite |
| 208 „Alte imobilizări necorporale” | programele informatice cumpărate sau făcute de firmă pentru nevoile ei, rețete, modele, prototipuri |
⚠️ Programul care face parte din aparat
Un program fără de care un utilaj nu poate funcționa, de exemplu programul unei mașini CNC sau sistemul de operare al unui calculator, face parte din aparat și intră cu el la imobilizări corporale. Doar programele care nu sunt parte integrantă din echipament sunt imobilizări necorporale.
Licență cumpărată sau abonament?
Diferența care contează cel mai des în practică: firma cumpără dreptul de a folosi programul ani la rând sau plătește periodic pentru folosire?
- Licența cumpărată o dată, pentru o perioadă lungă sau fără termen, e un activ: intră în 208 la costul de achiziție și se amortizează.
- Abonamentul plătit lunar sau anual, de obicei pentru un program folosit online, e o cheltuială a perioadei pentru care se plătește. Firma nu dobândește nimic care să rămână după ce încetează să plătească.
Reglementările aplică aceeași logică la concesiuni: dacă un contract prevede o redevență sau o chirie periodică, și nu o valoare de amortizat, se înregistrează doar cheltuiala, fără imobilizare.
✗ Greșit
208 = 404 300 lei
Abonamentul nu cumpără un drept care rămâne în firmă: dacă plata încetează, accesul încetează. Nu există un activ de amortizat.
✓ Corect
628 = 401 300 lei
Abonamentul e un serviciu al lunii, deci cheltuială, la fel ca alte servicii prestate de terți. TVA se înregistrează separat, 4426 = 401.
Costul unei imobilizări necorporale cumpărate cuprinde prețul, fără TVA deductibilă și după reduceri, plus costurile necesare ca să poată fi folosită: instalarea făcută de un specialist, testarea. Instruirea oamenilor care vor lucra cu programul nu intră în cost.
❓ Quiz rapid
O firmă cumpără o licență fără termen pentru un program de contabilitate, cu 6.000 lei, și plătește separat 200 lei pe lună pentru actualizări și asistență. Ce intră în 208?
Cercetare și dezvoltare: când devine activ
Când firma creează singură ceva necorporal, de exemplu un produs nou, reglementările împart proiectul în două faze:
- Faza de cercetare: căutarea de cunoștințe noi și de variante posibile (materiale, procese, produse). Nu se poate demonstra încă că va ieși ceva util, deci costurile ei sunt mereu cheltuieli.
- Faza de dezvoltare: aplicarea cunoștințelor într-un proiect concret, înainte de producția de serie: proiectarea și testarea prototipurilor, a matrițelor și a șabloanelor cu tehnologie nouă. Costurile ei devin activ, în 203, doar dacă firma poate demonstra toate cele șase condiții de mai jos.
- 1
Se poate termina tehnic
Firma arată că proiectul e fezabil tehnic și poate fi dus la capăt, ca să fie folosit sau vândut.
- 2
Firma vrea să îl termine
Există intenția de a-l finaliza și de a-l folosi sau de a-l vinde.
- 3
Firma poate să îl folosească sau să îl vândă
Nu ajunge intenția: firma trebuie să aibă și capacitatea de a-l folosi ori de a-l vinde.
- 4
Va aduce beneficii
Există o piață pentru ce va produce sau, dacă e pentru uz intern, o utilitate clară.
- 5
Există resursele necesare
Bani, oameni și mijloace tehnice pentru terminarea și folosirea lui.
- 6
Costurile se pot măsura credibil
Firma ține evidența costurilor proiectului, separat de restul activității.
Dacă firma nu poate despărți cercetarea de dezvoltare, tot proiectul se tratează ca cercetare, deci pe cheltuieli. Iar costurile trecute deja pe cheltuieli nu se mai mută ulterior în activ, chiar dacă proiectul reușește.
Înregistrarea urmează logica din lecția despre imobilizările făcute în regie proprie: cheltuielile se înregistrează după natura lor (materiale, salarii), apoi costul de dezvoltare trece în activ cu un venit care le neutralizează, 203 = 721. Un program informatic făcut de firmă se înregistrează la fel, 208 = 721. Spre deosebire de corporale, nu există un cont de imobilizări necorporale în curs: contul 233 a fost desființat.
Debit
Credit
203
Cheltuieli de dezvoltare
721
Venituri din producția de imobilizări necorporale
Un exemplu ipotetic: din momentul în care proiectul îndeplinește condițiile, costurile de dezvoltare de 8.000 lei, deja înregistrate pe cheltuieli după natura lor, trec în activ, iar 721 le neutralizează.
Două reguli speciale pentru 203:
- Durata de amortizare e durata de utilizare sau a contractului; dacă depășește 5 ani, nu poate fi mai mare de 10 ani.
- Cât timp costurile de dezvoltare nu sunt amortizate integral, firma nu poate împărți dividende decât dacă rezervele care se pot distribui și profitul reportat acoperă cel puțin valoarea neamortizată. Aceeași regulă se aplică cheltuielilor de constituire trecute la active (vezi lecția despre dividende).
❓ Quiz rapid
O tâmplărie caută mai multe variante de îmbinare pentru o linie nouă de mobilier și testează materiale. Abia apoi alege o variantă, construiește și testează prototipul, cu toate condițiile de recunoaștere îndeplinite. Ce cost poate ajunge în 203?
Exemplul complet
💡 Exemplu concret: programul de proiectare al Tâmplăriei Dan SRL, 2027
Tâmplăria Dan SRL e o firmă fictivă care face mobilier la comandă, separată de Atelier Ana SRL din alte lecții. Plătește impozit pe profit și e înregistrată în scopuri de TVA. Exemplul e în 2027 și folosește regulile în vigoare azi.
Cumpărarea. Clienții vor să vadă mobilierul înainte să fie făcut. Pe 11 ianuarie 2027, Dan cumpără de la Soft Demo SRL o licență fără termen pentru un program de proiectare a mobilierului, cu randări 3D: 9.000 lei plus TVA 21%, adică 1.890 lei; total 10.890 lei. Programul se instalează pe calculatorul din birou, dar nu face parte din el: calculatorul funcționează și fără el. Deci e imobilizare necorporală, în 208. Dan începe să lucreze cu el în aceeași zi.
Durata. Dan estimează că va folosi programul 3 ani, apoi va trece la o versiune nouă. Codul fiscal cere tot 3 ani pentru programele informatice, deci amortizarea contabilă și cea fiscală sunt egale: 9.000 ÷ 36 = 250 lei pe lună, din februarie 2027, luna de după începerea folosirii.
| Data | Debit | Credit | Sumă |
|---|---|---|---|
| 11.01.2027 | 208 „Alte imobilizări necorporale” | 404 „Furnizori de imobilizări” | 9.000 |
| 11.01.2027 | 4426 „TVA deductibilă” | 404 „Furnizori de imobilizări” | 1.890 |
| 20.01.2027 | 404 „Furnizori de imobilizări” | 5121 „Conturi la bănci în lei” | 10.890 |
| 28.02.2027 și la sfârșitul fiecărei luni | 6811 „Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor” | 2808 „Amortizarea altor imobilizări necorporale” | 250 |
Furnizorul unei imobilizări merge în 404, nu în 401, la fel ca la mijloacele fixe.
La 31 decembrie 2027, după 11 luni de amortizare (februarie–decembrie):
În bilanț, programul apare la imobilizări necorporale cu valoarea netă: 9.000 − 2.750 = 6.250 lei. Contul 208 rămâne la 9.000 lei cât timp programul e în firmă; amortizarea se adună separat, în 2808. Ultima amortizare se înregistrează în ianuarie 2030, când valoarea netă ajunge la zero.
Varianta cu abonament. Același program se vinde și online, cu 350 lei pe lună plus TVA. Dacă Dan l-ar fi ales, ar fi înregistrat în fiecare lună 628 = 401, 350 lei (și 4426 = 401, 73,50 lei), fără 208 și fără amortizare. Pe trei ani, abonamentul ar fi costat 12.600 lei fără TVA, față de 9.000 lei licența, dar ar fi inclus și versiunile noi.
❓ Quiz rapid
Recapitulare din lecția despre imobilizări: tejgheaua unui magazin se amortizează prin 6811 = 2814. Prin ce formulă se amortizează programul de proiectare al lui Dan?
Tejgheaua și formula ei sunt din lecția despre imobilizări și amortizare.
Cum se face de fapt. Exemplul păstrează doar esențialul.
- Documentele. Pentru program, firma păstrează factura, contractul sau certificatul de licență și un document intern de punere în folosință. Fiecare imobilizare are o fișă, cu valoarea, durata și amortizarea ei. Programele de contabilitate calculează amortizarea lunară singure, pe baza fișei.
- Licența și programul, separat. Dacă la cumpărare se pot despărți programul și licența de utilizare, fiecare se înregistrează și se amortizează separat.
- Programul cumpărat din străinătate. Pentru un program cumpărat de la o firmă din altă țară, TVA se calculează de obicei prin taxare inversă. Exemplul folosește un furnizor din România.
Ce înseamnă pentru impozit
Impozitul pe profit. Pentru necorporale, Codul fiscal cere amortizare liniară, pe durata contractului sau de utilizare. Excepțiile:
- programele informatice se amortizează liniar sau degresiv pe 3 ani, indiferent de durata aleasă în contabilitate;
- cheltuielile de constituire trecute la active se amortizează în cel mult 5 ani;
- brevetele pot fi amortizate și degresiv sau accelerat;
- fondul comercial și imobilizările necorporale cu durată de viață nedeterminată nu se amortizează fiscal.
Pragul de 5.000 lei din 2026 privește doar mijloacele fixe, adică imobilizările corporale. Codul fiscal nu stabilește un prag de valoare pentru imobilizările necorporale.
Dacă Dan ar fi ales în contabilitate 5 ani pentru program, ar fi apărut o diferență: 150 lei pe lună cheltuială contabilă, 250 lei pe lună deducere fiscală. Alegând tot 3 ani, nu are diferențe de urmărit.
Microîntreprinderile. Veniturile din producția de imobilizări necorporale (721) se scad din baza impozitului micro, la fel ca 722. Amortizarea nu contează pentru impozitul micro, care se calculează pe venituri.
⚠️ Atenție
Regulile fiscale din lecție sunt din Codul fiscal, forma la 8 august 2026: durata de 3 ani pentru programele informatice, cota de TVA de 21% în vigoare din 1 august 2025 și pragul de 5.000 lei pentru mijloacele fixe, aplicat din anul fiscal 2026. Exemplul e în 2027, cu regulile de azi; verifică data actualizării lecției, pentru că regulile fiscale se schimbă des.
Lecția nu acoperă: fondul comercial (2071, 2075); cheltuielile de constituire (201) pe larg; deprecierea imobilizărilor necorporale (290x); reevaluarea lor; avansurile pentru necorporale (4094); taxarea inversă la programele cumpărate din străinătate; scutirea de impozit a profitului reinvestit, care cuprinde și programele informatice și pe care o firmă ca Dan, plătitoare de impozit pe profit, o poate folosi.
❓ Quiz rapid
O firmă cumpără pe 15 martie un program cu 7.200 lei, fără TVA, și îl folosește din aceeași zi. Îl amortizează pe 3 ani. Cu ce valoare netă apare programul în bilanț la 31 decembrie același an?
Programul lui Dan e acum o imobilizare ca oricare alta: se amortizează lunar și, peste ani, poate fi vândut sau scos din folosință (vezi lecția despre vânzarea și casarea imobilizărilor). Ce se schimbă față de un utilaj sunt conturile: 20x în loc de 21x și 280x în loc de 281x.
📚 Surse și data verificării
Verificate la 6 octombrie 2026, în formele consolidate din corpusul legislativ NeoBase.
- Regulă contabilă: Reglementările contabile aprobate prin OMFP nr. 1802/2014, forma la 19 noiembrie 2025:
- pct. 144: definiția imobilizării necorporale; dacă un element nu îndeplinește condițiile, costul lui e cheltuială;
- pct. 148: programul fără de care un utilaj nu poate funcționa și sistemul de operare fac parte din imobilizarea corporală;
- pct. 150–152: caracterul identificabil, controlul, beneficiile economice viitoare;
- pct. 156, 158, 159: evaluarea inițială la cost; ce intră și ce nu intră în costul unei imobilizări necorporale cumpărate (onorariile profesionale și testarea intră; publicitatea, instruirea pentru o activitate nouă și costurile administrative nu); pct. 170 alin. (3) lit. c): instruirea personalului pentru folosirea activului nu intră în costul unei imobilizări generate intern;
- pct. 145, 146, 164–168: cercetarea și dezvoltarea; costurile de cercetare sunt cheltuieli; cele 6 condiții pentru recunoașterea costurilor de dezvoltare (pct. 167 alin. (1) lit. a)–f)); exemple de activități; tratarea ca cercetare când fazele nu pot fi despărțite;
- pct. 169: mărcile, listele de clienți și elementele similare generate intern nu se recunosc ca active;
- pct. 170–172: costul unei imobilizări necorporale generate intern; costurile trecute pe cheltuieli nu se mai recunosc ulterior ca activ;
- pct. 174: categoriile de imobilizări necorporale;
- pct. 176 alin. (2)–(3): concesiunea cu redevență periodică se înregistrează ca cheltuială; licențele se amortizează pe durata de utilizare;
- pct. 182: amortizarea cheltuielilor de dezvoltare, cel mult 10 ani dacă durata depășește 5 ani; pct. 184 și 185 alin. (3): restricția la distribuirea profitului cât timp cheltuielile de dezvoltare sau de constituire nu sunt amortizate integral;
- pct. 186 alin. (1)–(3): programele informatice cumpărate sau create pentru nevoile proprii sunt „alte imobilizări necorporale”, amortizate pe durata de utilizare; programul și licența, separat, când se pot despărți;
- pct. 187: prezentarea în bilanț la valoarea de intrare minus ajustările cumulate;
- pct. 175 și pct. 594 (planul de conturi): contul 233 nu mai există; grupa 20 (201, 203, 205, 206, 207, 208), contul 280 cu analiticele 2803, 2805, 2808; 6811; 628;
- funcțiunile conturilor 203 (în debit, 721, 404), 205, 208 (în debit, programele cumpărate, 404, și cele realizate pe cont propriu, 721), 280 (în credit, 681), 721 (în credit, 203, 206, 208).
- Temei legal: Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), forma la 8 august 2026:
- art. 22 alin. (1): scutirea profitului reinvestit cuprinde și programele informatice și dreptul de utilizare a lor (doar pomenită);
- art. 28 alin. (2): mijlocul fix amortizabil e o imobilizare corporală, cu pragul de 5.000 lei din anul fiscal 2026 (OUG nr. 8/2026);
- art. 28 alin. (4) lit. c) și h): fondul comercial și imobilizările necorporale cu durată nedeterminată nu se amortizează fiscal;
- art. 28 alin. (9): imobilizările necorporale și cheltuielile de dezvoltare se amortizează liniar, pe durata contractului sau de utilizare; programele informatice, liniar sau degresiv, pe 3 ani; brevetele, și degresiv sau accelerat;
- art. 28 alin. (11): cheltuielile de constituire, în cel mult 5 ani;
- art. 53 alin. (1) lit. c): veniturile din producția de imobilizări necorporale se scad din baza impozabilă a microîntreprinderilor;
- art. 291 alin. (1): cota standard de TVA de 21%.
- Exemplu: Tâmplăria Dan SRL și Soft Demo SRL sunt fictive, la fel toate sumele. 11 ianuarie 2027 e luni, 20 ianuarie 2027 e miercuri. Calculele: 9.000 × 21% = 1.890; 9.000 + 1.890 = 10.890; 3 × 12 = 36 de luni; 9.000 ÷ 36 = 250; februarie–decembrie = 11 luni; 11 × 250 = 2.750; 10 × 250 = 2.500; 9.000 − 2.750 = 6.250; 36 de luni din februarie 2027 se termină în ianuarie 2030; 350 × 21% = 73,50; 350 × 36 = 12.600; 9.000 ÷ 60 = 150. Abonamentul din
<Comparatie>: 300 lei. Quiz: 6.000 + 12 × 200 = 8.400; 7.200 ÷ 36 = 200; aprilie–decembrie = 9 luni; 9 × 200 = 1.800; 7.200 − 1.800 = 5.400; 10 × 200 = 2.000, 7.200 − 2.000 = 5.200. Costurile de dezvoltare de 8.000 lei din<FluxConturi>sunt ipotetice. - Interpretare:
- încadrarea abonamentului la un program online ca cheltuială, în 628, e a noastră, prin analogie cu pct. 176 alin. (2) (redevența periodică, fără imobilizare) și pct. 144 alin. (2); unele firme folosesc 6121 pentru plățile de licență periodice;
- încadrarea licenței perpetue pentru un program în 208 urmează pct. 186 alin. (1) și funcțiunea contului 208 („programele informatice… achiziționate de la terți”); contul 205 e pentru licențele ca drepturi (de exemplu, de fabricație după un brevet);
- excluderea instruirii din costul unui program cumpărat e a noastră: pct. 170 alin. (3) lit. c) o spune explicit doar pentru imobilizările generate intern, iar pct. 159 lit. b) pentru instruirea legată de o activitate nouă; pentru un program cumpărat aplicăm aceeași logică, pentru că instruirea nu face parte din pregătirea activului pentru folosire (pct. 158 alin. (1) lit. b));
- începutul amortizării din luna de după punerea în folosință e scris explicit în OMFP 1802 (pct. 238) și în Codul fiscal (art. 28 alin. (12) lit. a)) doar pentru imobilizările corporale; pentru necorporale, aplicarea aceleiași reguli e practica obișnuită;
- lipsa unui prag valoric fiscal pentru necorporale decurge din art. 28 alin. (2) și (9); multe firme își stabilesc totuși, în politicile contabile, un prag sub care trec programele ieftine direct pe cheltuieli;
- taxarea inversă la programele cumpărate din străinătate e doar pomenită, ca regulă generală, nu analizată;
- documentele de punere în folosință și fișa imobilizării sunt observații de practică.