În lecțiile despre acțiuni și despre ETF-uri ai văzut că nu cumperi direct de la bursă, ci printr-un intermediar. Lecția asta arată cine are voie să fie intermediar, cum îl verifici în cinci minute și ce se întâmplă cu banii tăi dacă intermediarul are probleme.
⚡ Pe scurt
Un broker (în lege, intermediar) îți ține contul și îți duce ordinele la bursă. În România are voie să facă asta doar o firmă autorizată și trecută în registrul public al ASF; acolo îl verifici, nu în reclama lui. Acțiunile și banii tăi nu sunt ai brokerului: el trebuie să-i țină separat și nu are voie să-i folosească pentru el. Dacă totuși nu ți-i poate da înapoi, Fondul de compensare a investitorilor îți plătește până la echivalentul a 20.000 de euro. Fondul nu te apără când scad prețurile.
Ce face un broker
Bursa nu primește ordine direct de la oameni. Între tine și bursă stă un intermediar: o firmă care îți deschide un cont, primește banii tăi, transmite ordinele de cumpărare și de vânzare și ține evidența a ce ai. În limbajul de zi cu zi, i se spune broker. În lege, la noi, e de obicei o societate de servicii de investiții financiare (prescurtat SSIF) sau o bancă care are voie să facă și asta.
Lucrezi cu el pe baza unui contract scris. Dacă îl închei de la distanță, de exemplu online, la o SSIF din România, ai 14 zile în care poți renunța la el fără să explici de ce și fără comisioane de penalizare.
Cine are voie să fie broker
Legea pieței de capital, Legea nr. 126/2018, spune că serviciile de investiții se prestează numai pe baza unei autorizații primite dinainte: de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), pentru SSIF-uri, sau de la Banca Națională, pentru bănci. Cine face asta fără autorizație comite o infracțiune.
În registrul ASF apar trei feluri de firme care pot lucra cu clienți din România:
- SSIF-urile românești, autorizate de ASF;
- băncile din România care fac și servicii de investiții;
- firmele din alte țări ale Uniunii Europene, autorizate de autoritatea din țara lor. Cu autorizația de acolo pot lucra și în România (așa-numitul „pașaport” european), iar ASF le trece în registru după ce primește anunțul de la autoritatea lor. Sunt câteva sute.
Autoritatea americană a pieței de capital (SEC) spune că, în SUA, o mare parte din fraudele cu investiții sunt făcute de persoane fără autorizație. De aceea primul lucru, înainte de orice altceva, e să verifici că firma e autorizată.
Cum verifici un broker în registrul ASF
Registrul e public și gratuit. ASF îl actualizează periodic; pe pagina registrului scrie data ultimei actualizări.
- 1
Deschide registrul
Pe asfromania.ro, la „Registre entități autorizate”, alege „Registrul instrumentelor și investițiilor financiare”, apoi „Secțiuni” și „Entități care prestează servicii și activități de investiții în România”. Acolo sunt liste separate pentru SSIF-uri, bănci și firmele din alte state.
- 2
Caută firma și notează datele ei
Fiecare firmă are un număr de registru, data înscrierii, decizia de autorizare, adresa, e-mailul și site-ul. Legea îi cere firmei să-și scrie numărul din registru în toate actele ei oficiale.
- 3
Compară datele cu ce ai primit
Site-ul, e-mailul și telefonul celui care ți-a scris trebuie să fie ale firmei din registru. Dacă diferă, nu trimite bani: contactează firma doar pe datele din registru.
- 4
Uită-te și în lista de alerte
La „Alerte investitori – Informări”, ASF publică numele și site-urile care nu sunt autorizate. Lipsa din alerte nu înseamnă autorizare; doar prezența în registru înseamnă asta.
💡 Exemplu: Victor și firma „clonă”
Victor primește pe o rețea socială un mesaj despre o platformă de investiții „autorizată ASF”. Pe site e scris chiar un număr de registru. Victor îl caută în registrul ASF și îl găsește: numărul există, dar e al unei SSIF reale, cu alt site și alt e-mail decât platforma.
Platforma s-a dat drept firma autorizată, adică e o clonă: a copiat numele sau numărul unei firme reale. Victor nu trimite nimic și semnalează site-ul la ASF.
Dacă ar fi vrut totuși să deschidă un cont la SSIF-ul real, l-ar fi contactat doar pe site-ul și pe e-mailul din registru. Cum recunoști alte trucuri ale escrocilor vezi în lecția despre fraudele cu banii tăi.
❓ Quiz rapid
Un site îți spune că e un broker autorizat de ASF și îți arată un număr de registru. Ce faci înainte să trimiți bani?
Banii și acțiunile tale nu sunt ale brokerului
Când ai acțiuni sau ETF-uri la un broker, ele rămân ale tale. Legea 126/2018 îi cere brokerului:
- să-ți protejeze dreptul de proprietate, mai ales pentru cazul în care el intră în insolvență;
- să nu folosească instrumentele tale pentru el sau pentru alt client fără acordul tău expres;
- să nu folosească pentru el nici banii tăi (regula aceasta nu se aplică băncilor, care lucrează altfel cu banii din conturi).
Mai mult, dacă un creditor al brokerului îl execută silit, acțiunile și banii clienților nu pot fi luați prin poprire pentru datoriile lui.
Cum se face de fapt. La acțiunile de la Bursa de Valori București, evidența e ținută și de depozitarul central, o instituție separată de broker. Acolo, legea cere ca instrumentele clienților să fie ținute separat de cele ale brokerului, în subconturi pe fiecare client, actualizate zilnic. La acțiunile și ETF-urile cumpărate pe burse din alte țări, păstrarea trece prin mai mulți intermediari, iar regulile țării respective contează și ele.
Fondul de compensare a investitorilor
Separarea te apără în cele mai multe cazuri. Dar se poate întâmpla ca un broker să nu-ți poată da înapoi ce e al tău, de exemplu din cauza unei fraude sau a unor evidențe greșite. Pentru asta există Fondul de compensare a investitorilor (FCI), după Legea nr. 88/2021. La el contribuie obligatoriu SSIF-urile și, de regulă, băncile care fac servicii de investiții în România.
- Când plătește: când ASF constată că firma nu-și poate plăti obligațiile față de clienți, din motive legate de situația ei financiară, sau când instanța deschide insolvența firmei.
- Ce acoperă: banii și instrumentele financiare pe care firma nu ți le poate înapoia.
- Cât: cel mult echivalentul în lei a 20.000 de euro de investitor, la cursul BNR din ziua în care se constată problema.
- Termenele: ceri compensarea în 5 luni, cu actele care arată ce ți se datora; Fondul plătește în cel mult 3 luni după ce stabilește cine are dreptul și cât (termen care, în situații excepționale, se poate prelungi cu încă 3 luni).
Înainte să lucreze cu tine, brokerul trebuie să-ți spună la ce fond de compensare participă.
| Criteriu | Te apără Fondul? | De ce |
|---|---|---|
| Brokerul dă faliment și îți lipsesc 3.000 de euro din cont | Da, până la 20.000 de euro | E exact cazul pentru care există: firma nu-ți poate înapoia banii |
| Acțiunile tale scad cu 30% la bursă | Nu | Pierderea vine din preț, nu din broker. Riscul de preț rămâne al tău |
| Ai unități la un fond de investiții | De regulă, nu | Fondul de compensare nu acoperă investiția în fonduri; acolo te apără depozitarul fondului |
| Brokerul e o firmă din alt stat UE | Nu FCI | Te acoperă schema de compensare din țara firmei, cu cel puțin 20.000 de euro |
Brokerul dă faliment și îți lipsesc 3.000 de euro din cont
Te apără Fondul?:Da, până la 20.000 de euro
De ce:E exact cazul pentru care există: firma nu-ți poate înapoia banii
Acțiunile tale scad cu 30% la bursă
Te apără Fondul?:Nu
De ce:Pierderea vine din preț, nu din broker. Riscul de preț rămâne al tău
Ai unități la un fond de investiții
Te apără Fondul?:De regulă, nu
De ce:Fondul de compensare nu acoperă investiția în fonduri; acolo te apără depozitarul fondului
Brokerul e o firmă din alt stat UE
Te apără Fondul?:Nu FCI
De ce:Te acoperă schema de compensare din țara firmei, cu cel puțin 20.000 de euro
Despre depozitarul care păstrează banii unui fond de investiții vezi lecția despre fonduri. Dacă brokerul e o bancă, banii ținuți la ea pot fi acoperiți de garantarea depozitelor, nu de FCI; legea spune că nu primești compensația de două ori. Investițiile în sine nu sunt depozite, cum ai văzut în lecția despre ce înseamnă să investești.
❓ Quiz rapid
Victor are la un broker autorizat de ASF acțiuni care au scăzut de la 10.000 la 7.000 de euro. Brokerul funcționează normal. Îl compensează Fondul de compensare a investitorilor?
Ce mai contează când alegi
Autorizarea e condiția de pornire, nu singurul criteriu. După ea, merită să compari:
- costurile: comisionul la fiecare cumpărare și vânzare, eventualele taxe lunare sau de păstrare și costul schimbului valutar, dacă cumperi în altă monedă. Ai văzut în lecția despre costuri cât de mult contează un procent mic în timp;
- ce poți cumpăra: doar acțiuni de la BVB sau și ETF-uri și acțiuni de pe burse din alte țări;
- impozitul: un intermediar din România reține singur impozitul pe câștig; la unul din altă țară, îl declari tu. Iar deducerea din salariu pentru ETF-uri, de până la 400 de euro pe an, cere un intermediar din România sau cu sediu permanent aici, ca în lecția despre ETF;
- ce îți oferă în plus: multe platforme vând și produse cu împrumut (levier), de exemplu contractele pentru diferență (CFD). Sunt alt fel de produse, cu risc mult mai mare, și nu sunt subiectul lecției. Un cont deschis pentru acțiuni și ETF-uri nu te obligă să le folosești.
❓ Quiz rapid
Ioana vinde, cu câștig, unități de ETF ținute 2 ani. Brokerul ei e o firmă din altă țară a UE, trecută în registrul ASF. Cine se ocupă de impozitul pe câștig?
⚠️ Valabil la 20 octombrie 2026
Legea e cea în vigoare la 20 octombrie 2026: Legea nr. 126/2018 și Legea nr. 88/2021. Plafonul de 20.000 de euro e cel din lege și de pe site-ul Fondului la aceeași dată; ASF îl poate revizui. Registrul ASF se actualizează periodic, așa că verifică firma în ziua în care deschizi contul. Lecția explică noțiuni; nu recomandă vreun broker.
Ce reții
- Brokerul îți ține contul și îți duce ordinele la bursă. În România, are voie doar dacă e autorizat și apare în registrul ASF.
- Verifici în registru, nu în reclamă. Compari site-ul și e-mailul cu cele din registru, ca să nu cazi într-o clonă.
- Acțiunile și banii tăi nu sunt ai brokerului: el trebuie să-i țină separat și nu are voie să-i folosească pentru el.
- Dacă brokerul nu ți-i poate înapoia, Fondul de compensare a investitorilor plătește până la echivalentul a 20.000 de euro. Scăderile de preț nu le acoperă nimeni.
- După autorizare, compari costurile, ce poți cumpăra și cum se plătește impozitul.
Cu brokerul ales și verificat, urmează pasul practic: primul ordin la bursă, cu diferența dintre ordinul „la piață” și cel „cu limită”, comisioanele și valuta.
📚 Surse și data verificării
Verificate la 20 octombrie 2026, în formele consolidate din corpusul legislativ NeoBase.
- Temei legal, autorizarea și registrul: Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, forma consolidată la 16.01.2026, din corpus: art. 10 alin. (1) (serviciile de investiții se prestează numai în baza autorizației acordate în prealabil de ASF, pentru SSIF, respectiv de BNR, pentru instituțiile de credit); art. 12 alin. (1)–(3) (ASF trece în registru toate SSIF-urile și instituțiile de credit; registrul arată serviciile pentru care sunt autorizate; în toate actele oficiale, firma își precizează numărul și data înscrierii în registru); art. 109 alin. (1) și (3) (firmele de investiții autorizate în alt stat membru pot presta servicii în România și se înscriu în registrul ASF după notificarea autorității din statul de origine); art. 236^1 (registrul ASF e accesibil publicului și se actualizează periodic); art. 262 lit. a) (furnizarea de servicii de investiții fără autorizație e infracțiunea de exercitare fără drept a unei activități).
- Temei legal, contractul și banii clienților: aceeași lege: art. 56 alin. (1) și (2) (protejarea drepturilor de proprietate ale clienților, în special în caz de insolvență; interdicția de a folosi instrumentele clienților fără consimțământul lor expres și, cu excepția instituțiilor de credit, de a folosi fondurile clienților pe cont propriu); art. 57 (garanțiile terților asupra activelor clienților, pentru datorii fără legătură cu clientul, nu sunt permise, cu excepția legii țării terțe unde sunt păstrate); art. 58 (activele clienților sunt exceptate de la executarea silită prin poprire pornită împotriva SSIF); art. 59 (informarea despre schema de compensare, înainte de prestarea serviciilor); art. 60 alin. (1) și (5) (contractul scris, în două exemplare; 14 zile pentru denunțarea unilaterală a contractului la distanță, fără justificare și fără comisioane penalizatoare); art. 180 alin. (1) și (2) (la depozitarul central, separarea instrumentelor deținute în nume propriu de cele ale clienților; subconturi pe client și înregistrare zilnică).
- Temei legal, Fondul de compensare: Legea nr. 88/2021 privind Fondul de compensare a investitorilor, forma consolidată la 25.06.2024, adăugată în corpus la 20.10.2026: art. 2 alin. (2) (scopul: compensarea investitorilor când membrii Fondului nu pot returna fondurile bănești sau instrumentele financiare deținute în numele lor); art. 3 alin. (1)–(3) (băncile și sucursalele din state terțe pot fi exceptate dacă investitorii au o protecție cel puțin echivalentă; contribuie obligatoriu SSIF-urile, unele SAI-uri și AFIA, instituțiile de credit înregistrate la ASF pentru servicii de investiții și sucursalele firmelor din state terțe); art. 5 alin. (1)–(3) (plafonul: echivalentul în lei a 20.000 de euro, la cursul BNR de la data constatării; poate fi revizuit prin reglementări ASF); art. 6 alin. (1) și (2) (când plătește: decizia ASF sau deschiderea insolvenței; ce acoperă); art. 6 alin. (4) și (5) (la instituțiile de credit, schema de garantare a depozitelor; fără dublă compensație); art. 7 alin. (1) (investitorii exceptați: profesionali și instituționali, conducerea și acționarii de cel puțin 5% ai firmei, rudele lor ș.a.); art. 8 alin. (2) și (5) (cererile în 5 luni; plata în cel mult 3 luni, prelungire cu cel mult 3 luni în situații excepționale). Fondul a fost reglementat înainte în Legea nr. 297/2004, art. 44–52, abrogate de Legea nr. 88/2021 de la 20.06.2021 (verificat pe legislatie.just.ro, forma Legii 297/2004 la 20.06.2021).
- Firmele din alte state UE: Directiva 97/9/CE privind sistemele de compensare pentru investitori, art. 4 alin. (1) (acoperire de cel puțin 20.000 ECU pe investitor) și art. 7 alin. (1) (schema din statul firmei acoperă și investitorii de la sucursalele ei din alte state membre). Citită pe EUR-Lex la 20.10.2026; actele UE nu sunt în corpus, pentru că importul automat preia doar acte de pe legislatie.just.ro.
- Registrul și alertele ASF: Registrul instrumentelor și investițiilor financiare, citit la 20.10.2026 (ultima actualizare: 19.10.2026): secțiunea „Entități care prestează servicii și activități de investiții în România”, cu subsecțiunile SSIF, instituții de credit din România și firme de investiții din alte state membre (câteva sute de rânduri în lista celor care lucrează direct); coloanele: număr de registru, data înscrierii, decizia de autorizare, adresa, e-mailul, site-ul. Pagina „Alerte investitori – Informări”, cu entitățile și site-urile neautorizate, citită la 20.10.2026. Numele firmelor nu sunt date în lecție.
- Fondul de compensare, site-ul oficial: fond-fci.ro, paginile „Plafonul de compensare” (20.000 de euro de investitor, plafonul din Directiva 97/9/CE), „Întrebări frecvente” (investitorii în fondurile de investiții nu sunt compensați de Fond; la SAI-uri, Fondul acoperă doar administrarea de portofolii individuale) și „Scheme de compensare” (schemele din celelalte state), citite la 20.10.2026.
- Principiul verificării: SEC, Investor.gov, „Check Out Your Investment Professional”: o mare parte a fraudelor cu investiții din SUA e făcută de persoane fără licență și neînregistrate; sfatul de a verifica mereu intermediarul (în SUA, în bazele publice ale SEC și FINRA, de exemplu BrokerCheck). Sursă străină, folosită doar pentru principiu. Citit în browser la 20.10.2026.
- Impozitul, la alegerea brokerului: ca în lecțiile despre acțiuni și despre ETF (Codul fiscal din corpus, forma 18.10.2026): reținerea de către intermediarul din România, declararea de către investitor la intermediarul din afara României, deducerea pentru ETF doar prin intermediar din România sau cu sediu permanent aici.
- Exemple: Victor și Ioana sunt persoane inventate; platforma „clonă” și sumele sunt ipotetice.
- Interpretare: „broker” e termenul de zi cu zi; legea vorbește de SSIF, instituții de credit și firme de investiții. Că Fondul nu acoperă scăderile de preț decurge din art. 2 alin. (2) și art. 6 alin. (2) din Legea 88/2021 (compensează incapacitatea de a returna), nu dintr-un text care să o spună direct. Rândul din tabel cu firma din alt stat UE e simplificat: Directiva 97/9/CE vorbește de sucursale, iar pentru firmele care lucrează direct, fără sucursală, lecția presupune aceeași schemă din statul de origine; condițiile exacte se citesc în informarea pe care firma e obligată să ți-o dea. Pasul despre registrul autorității din țara firmei nu e în lecție; se poate verifica și acolo. Rândul cu banca e simplificat: ce acoperă garantarea depozitelor și ce acoperă FCI la o bancă depinde de situație (Legea 88/2021, art. 6 alin. (4) și (5)). Fraza despre păstrarea instrumentelor de pe burse străine prin mai mulți intermediari se sprijină pe art. 57 din Legea 126/2018, care vorbește de fondurile și instrumentele clienților păstrate într-o țară terță; lanțul concret depinde de fiecare broker. Termenul de 14 zile pentru contractul la distanță e din art. 60, care privește SSIF-urile; pentru bănci și firmele străine se aplică regulile lor.