Dacă ai încercat să-ți faci singur un coș de acțiuni, ai văzut că e greu: trebuie să alegi multe firme, să cumperi din fiecare și să urmărești ce se întâmplă cu ele. Un fond de investiții face asta în locul tău. Lecția asta explică ce cumperi când intri într-un fond, cum afli cât valorează partea ta, cum scoți banii și ce te protejează.
⚡ Pe scurt
Un fond de investiții adună banii multor oameni și îi pune, la un loc, în acțiuni, obligațiuni sau alte instrumente, după regulile lui. Tu primești unități de fond: părți egale din tot ce are fondul. Valoarea unei unități urcă și coboară odată cu ce a cumpărat fondul. La un fond deschis, îți poți cere oricând banii înapoi, la valoarea unităților din ziua aceea. Fondul nu-ți garantează nimic: poți câștiga, dar poți și pierde.
Ce e un fond de investiții
Autoritatea americană a pieței de capital (SEC) îl descrie simplu: un fond adună banii multor investitori și îi pune în acțiuni, obligațiuni, instrumente pe termen scurt sau un amestec al lor. Tot ce cumpără fondul formează portofoliul lui. Fiecare parte a unui investitor reprezintă o bucată din acest portofoliu, cu câștigurile și pierderile lui.
În România, legea care reglementează fondurile deschise, OUG nr. 32/2012, spune același lucru în cuvintele ei. Un fond deschis:
- face doar investiții colective: strânge banii mai multor oameni și îi pune în instrumente care se pot vinde ușor;
- împarte riscul: legea îi cere să lucreze „pe principiul diversificării riscului”, adică să nu pună totul într-un singur loc;
- îți dă banii înapoi oricând îi ceri: unitățile se pot răscumpăra continuu, din banii fondului. De aici îi vine numele de fond deschis.
Banii fondului îi administrează o societate de administrare a investițiilor (SAI), o firmă autorizată și supravegheată de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). SAI-ul decide ce cumpără și ce vinde fondul, în limitele regulilor lui.
De ce aleg oamenii un fond? SEC dă patru motive: îl administrează profesioniști, banii sunt împărțiți între multe firme, poți începe cu o sumă mică și îți poți cere banii înapoi în orice zi lucrătoare. Primele două contează mult: în lecția despre diversificare ai văzut cât de riscantă e o singură firmă și cât de greu e să-ți faci singur un coș mare.
Unitatea de fond: cât valorează partea ta
Când pui bani într-un fond, nu cumperi direct acțiuni sau obligațiuni. Cumperi unități de fond. Toate unitățile unui fond sunt egale, deci fiecare reprezintă aceeași bucată din tot ce are fondul.
Prețul unei unități se numește valoarea unitară a activului net (VUAN). SAI-ul adună tot ce are fondul (acțiuni, obligațiuni, bani în cont), scade ce datorează fondul, inclusiv costurile lui, și împarte la numărul de unități. Când acțiunile din fond cresc, crește și VUAN. Când scad, scade și VUAN.
Ioana: 2.000 de lei într-un fond de acțiuni
Ioana pune 2.000 de lei într-un fond de acțiuni. În ziua aceea, o unitate valorează 40 de lei, deci primește 2.000 / 40 = 50 de unități. Cifrele sunt ipotetice și nu țin seama de comisioane.
Numărul de unități rămâne același, cât timp Ioana nu cumpără și nu vinde. Ce se schimbă e valoarea fiecărei unități.
💡 Exemplu: aceleași 50 de unități, la valori diferite
| Ce s-a întâmplat cu acțiunile din fond | Valoarea unei unități | Cât valorează cele 50 de unități | Față de 2.000 de lei |
|---|---|---|---|
| Au crescut | 46 de lei | 2.300 de lei | +300 de lei |
| Au scăzut | 34 de lei | 1.700 de lei | −300 de lei, pe hârtie |
Câștigul sau pierderea devin reale abia când Ioana își cere banii înapoi. Dacă așteaptă, unitățile pot urca din nou sau pot coborî mai mult.
Dacă ai bani la Pilonul 2 sau la Pilonul 3, ai deja unități de fond. Fondurile de pensii au o lege a lor, dar funcționează la fel: contribuțiile tale se transformă în unități, iar contul tău valorează numărul de unități înmulțit cu valoarea unei unități.
❓ Quiz rapid
Peste un an, o unitate a fondului valorează 46 de lei. Ioana mai pune 460 de lei. Ce se întâmplă?
Ce poate fi în fond
Fiecare fond are o politică de investiții, adică regulile despre ce are voie să cumpere. După ce cumpără, SEC împarte fondurile în câteva tipuri mari. Riscul unui fond e riscul a ceea ce are în el:
- fondurile monetare țin bani în instrumente pe termen scurt, de exemplu depozite și titluri de stat cu scadență scurtă. Sunt cele mai liniștite. Mulți oameni le folosesc ca alternativă la un cont de economii;
- fondurile de obligațiuni țin mai ales obligațiuni, de stat sau de firme. Valoarea lor se mișcă, de exemplu când se schimbă dobânzile;
- fondurile de acțiuni țin mai ales acțiuni. SEC avertizează că valoarea lor poate urca și coborî repede și mult pe termen scurt;
- fondurile mixte țin și acțiuni, și obligațiuni, în proporții stabilite de regulile fondului.
Un fond de acțiuni are, deci, riscul acțiunilor, chiar dacă e împărțit între multe firme. Împărțirea te apără de falimentul unei firme, nu de o scădere a întregii piețe. Cum merg riscul și timpul împreună, vezi în lecția despre risc și randament.
Fonduri active și fonduri care copiază un indice
SEC deosebește fondurile și după felul în care aleg ce cumpără:
- fondul administrat activ: administratorul alege singur acțiunile sau obligațiunile, cu scopul de a obține mai mult decât piața. Rezultatul depinde mult de cât de bine alege;
- fondul care copiază un indice: cumpără firmele dintr-un coș cunoscut, de exemplu un indice al bursei, ca să obțină cam cât obține coșul. SEC notează că un astfel de fond face, de obicei, mai puține tranzacții și are costuri mai mici decât unul activ.
Ce e un indice și cum se cumpără un fond care îl copiază la bursă, în lecția despre indice și ETF.
Cum intri și cum ieși
La un fond deschis, nu cumperi unitățile de la alți investitori, ca la bursă. Le cumperi de la fond: direct de la SAI sau prin cineva care le vinde în numele lui, de exemplu o bancă. Și SAI-ul, și cel care vinde unitățile apar în registrul public al ASF; cum cauți acolo vezi în lecția despre broker. Și tot fondului i le dai înapoi când vrei banii. Asta se numește răscumpărare.
- Când intri, primești unități la valoarea calculată după ce ai pus banii. Legea spune că unitățile se emit doar după ce banii au ajuns în contul fondului.
- Când ieși, prețul unităților se stabilește după data la care ai cerut banii. Legea îi dă fondului cel mult 10 zile lucrătoare de la cerere ca să-ți plătească.
Deci banii dintr-un fond nu sunt la fel de la îndemână ca cei din cont: vin în câteva zile și la o valoare pe care nu o știi dinainte. De aceea nu țin loc de fondul de urgență, mai ales un fond de acțiuni.
⚠️ Răscumpărarea poate fi oprită temporar
Legea dă fondurilor câteva unelte pentru zilele în care mulți oameni vor banii deodată. Una dintre ele e suspendarea: fondul poate opri temporar intrările și ieșirile. Se întâmplă rar, dar înseamnă că „oricând” are o limită. Încă un motiv să nu ții în fond banii de care ai nevoie mâine.
Ce te protejează și ce nu
Banii fondului nu sunt ai SAI-ului. Legea cere ca tot ce are fondul să fie păstrat la o instituție separată, numită depozitar, de obicei o bancă. Iar creditorii SAI-ului sau ai depozitarului nu pot cere în instanță banii fondului. Dacă SAI-ul are probleme, ce are fondul rămâne al investitorilor.
Asta e o protecție față de firma care administrează banii, nu față de piață. Fondul nu îți garantează nicio valoare: unitățile scad când scade ce are fondul în el. Iar unitățile de fond nu sunt depozite, deci nu le acoperă Fondul de garantare a depozitelor bancare, nici dacă le cumperi prin bancă. Detaliile sunt în lecția despre ce înseamnă să investești.
❓ Quiz rapid
Firma care administrează fondul Ioanei (SAI-ul) intră în insolvență. Ce se întâmplă cu banii din fond?
Documentul cu informații esențiale
Înainte să intri într-un fond, primești gratuit un document scurt despre el. Legea fondurilor cere ca acesta să fie scris concis, fără limbaj tehnic, ca să-l poată înțelege orice investitor. Din 2023, fondurile deschise vândute oamenilor obișnuiți folosesc modelul european, numit documentul cu informații esențiale sau, după numele englezesc, KID.
Documentul are aceleași capitole la toate fondurile, ca să le poți compara. Trei te interesează întâi:
- ce este produsul: în ce investește fondul și pentru cine e gândit;
- riscurile: un indicator de risc pe o scară de la 1 la 7. Indicatorul arată cât de probabil e să pierzi bani din cauza mișcărilor pieței, comparat cu alte produse. Clasa 1 e cea mai scăzută;
- costurile: cât plătești la intrare, la ieșire și în fiecare an.
Pentru un începător, cifra de la 1 la 7 și costurile anuale sunt un punct bun de pornire. Un fond cu riscul 6 se poate mișca mult mai tare decât unul cu riscul 2, oricât de bine sună numele lui.
❓ Quiz rapid
În documentul cu informații esențiale al unui fond scrie: clasa de risc 6 din 7. Ce înțelegi?
Ce plătești
Un fond costă, ca orice serviciu. SEC explică că fondul își scade costurile din valoarea unităților, deci le plătești fără să vezi o factură: valoarea unei unități e deja după costuri. Pot exista și comisioane la intrare sau la ieșire, care se scad din banii tăi.
SEC mai spune ceva important: diferențele mici de cost devin diferențe mari de câștig după mulți ani. Un fond scump trebuie să obțină mai mult decât unul ieftin doar ca să-ți lase același câștig. Cât înseamnă asta în lei, pe 30 de ani, vezi în lecția despre costuri.
Impozitul, pe scurt
În România, cu legea de acum:
- cât timp ții unitățile, nu plătești impozit pe creșterea lor;
- când îți ceri banii înapoi printr-un SAI sau un intermediar din România, plătești impozit pe câștig: 3% dacă ai ținut unitățile cel puțin 365 de zile și 6% dacă le-ai ținut mai puțin. Câștigul e diferența dintre ce primești și ce ai plătit pe unități, cu comisioanele. Impozitul îl reține SAI-ul sau intermediarul;
- dacă fondul îți plătește o parte din câștig cât timp ții unitățile, suma are impozitul dividendelor, 16%.
În exemplul Ioanei, dacă își cere banii după mai mult de un an, la 46 de lei pe unitate, câștigul e de 300 de lei, iar impozitul, 3%, adică 9 lei. Primește 2.291 de lei. Veniturile din investiții pot aduce și contribuția la sănătate (CASS), după totalul veniturilor tale. Toate acestea, cu exemple, vin într-o lecție separată despre impozitele pe investiții.
⚠️ Valabil la 20 octombrie 2026
Regulile sunt cele din OUG nr. 32/2012, în forma de la 16 aprilie 2026, iar impozitele, cele din Codul fiscal, în forma de la 18 octombrie 2026. Lecția tratează doar fondurile deschise; fondurile închise și cele alternative au alte reguli. Exemplul cu Ioana e ipotetic. Lecția explică noțiuni; nu e o recomandare de investiții.
Ce reții
- Un fond de investiții adună banii multor oameni și îi pune la un loc, după regulile lui. Primești unități de fond, părți egale din tot ce are fondul.
- Valoarea unei unități (VUAN) urcă și coboară cu ce are fondul în el. Riscul fondului e riscul a ceea ce cumpără: un fond de acțiuni rămâne riscant.
- La un fond deschis, îți poți cere banii oricând; legea îi dă fondului cel mult 10 zile lucrătoare să te plătească.
- Banii fondului stau la un depozitar, separat de firma care îl administrează. Asta nu e o garanție a valorii.
- Citește documentul cu informații esențiale: indicatorul de risc de la 1 la 7 și costurile.
- La răscumpărare, câștigul are impozit de 3% sau 6%, reținut de SAI sau de intermediar.
Lecția următoare din modul arată fondurile care copiază un indice și se cumpără la bursă, ca o acțiune: indicele și ETF-ul.
📚 Surse și data verificării
Verificate la 20 octombrie 2026.
- Fondurile (principiu): SEC, Investor.gov, „Mutual Funds”: fondul adună banii multor investitori și îi investește în acțiuni, obligațiuni, instrumente monetare pe termen scurt sau un amestec; fiecare parte a unui investitor reprezintă o parte din portofoliu, cu câștigurile și pierderile lui; motivele (administrare profesionistă, diversificare, sumă minimă mică, răscumpărare în orice zi lucrătoare la valoarea activului net calculată după cerere); fondurile nu sunt garantate și se poate pierde o parte sau tot; costurile se scad din valoarea activului net, iar diferențele mici de cost devin diferențe mari de câștig în timp; fondurile administrate activ și cele care urmăresc un indice (mai puține tranzacții, costuri de obicei mai mici); tipurile: de acțiuni (valoarea poate urca și coborî repede și mult pe termen scurt), de obligațiuni, cu dată-țintă, monetare (folosite de mulți ca alternativă la economiile bancare). Sursă străină, folosită doar pentru principiu. Citit la 20.10.2026.
- Temei legal, fondul deschis: OUG nr. 32/2012 privind organismele de plasament colectiv în valori mobiliare și societățile de administrare a investițiilor, forma consolidată la 16 aprilie 2026, din corpusul legislativ NeoBase: art. 1 alin. (2) (ASF e autoritatea competentă); art. 2 alin. (1) lit. a) și b) (scopul unic de investiții colective, în instrumente financiare lichide, pe principiul diversificării riscului; titlurile răscumpărabile continuu, la cererea deținătorilor, din activele fondului), alin. (3) (fondul deschis se constituie pe bază de contract civil) și alin. (4) (titlurile de participare ale fondului deschis sunt unități de fond); art. 52 alin. (1) (activele sunt încredințate spre păstrare unui singur depozitar); art. 98 alin. (1), (2) și (6) (documentul cu informații-cheie, concis, într-un limbaj nontehnic, ușor de comparat); art. 99 alin. (1) (informațiile-cheie sunt informații precontractuale); art. 100 alin. (4) (furnizat gratuit); art. 105 alin. (2) (creditorii SAI, ai depozitarilor sau subdepozitarilor nu pot institui proceduri judiciare asupra activelor fondului); art. 106 alin. (1) (titlurile se emit numai după ce contravaloarea lor e înregistrată în contul fondului) și alin. (2) (prețul de răscumpărare, după data primirii cererii; plata în cel mult 10 zile lucrătoare de la cerere); art. 107^1 alin. (1) lit. a) (suspendarea subscrierilor și a răscumpărărilor, ca instrument de administrare a lichidității).
- Documentul cu informații esențiale (KID): Regulamentul (UE) nr. 1286/2014 (PRIIP), art. 32 alin. (1), în forma modificată de Regulamentul (UE) 2021/2259: scutirea fondurilor OPCVM de documentul PRIIP a durat până la 31 decembrie 2022. Regulamentul delegat (UE) 2017/653, forma consolidată la 1 ianuarie 2023: art. 3 alin. (2) lit. a) (clasa de risc, prin indicatorul sintetic de risc pe o scară de la 1 la 7, în secțiunea „Care sunt riscurile și ce aș putea obține în schimb?”); anexa III pct. 7 (textele explicative: indicatorul arată nivelul de risc comparat cu alte produse și probabilitatea unei pierderi din cauza evoluțiilor piețelor; clasa 1 = „cea mai scăzută clasă de risc”); art. 5 alin. (1) și anexa VII (secțiunea „Care sunt costurile?”, cu tabelul „Structura costurilor”: costuri unice la intrare sau la ieșire și costuri recurente); anexa I (modelul documentului, cu secțiunile despre produs, investitorul vizat, riscuri și costuri). Actele UE sunt citite pe EUR-Lex la 20.10.2026; nu sunt în corpus, pentru că importul automat preia doar acte de pe legislatie.just.ro.
- Temei legal, impozitul: Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), forma consolidată la 18 octombrie 2026, din corpus: art. 7 pct. 11, ultimul paragraf, pct. (i) (câștigurile din deținerea titlurilor de participare la organisme de plasament colectiv se consideră dividende din punct de vedere fiscal); art. 94 alin. (5) (câștigul la transferul titlurilor de participare: prețul de vânzare/răscumpărare minus valoarea fiscală, adică prețul de cumpărare/subscriere cu cheltuielile de subscriere) și alin. (10) lit. e) (câștigul se determină la data stabilirii valorii de răscumpărare, de SAI sau intermediar); art. 96^1 alin. (1) (SAI-urile și intermediarii calculează, rețin și plătesc impozitul); art. 97 alin. (7) (dividendele, inclusiv câștigul din deținerea titlurilor de participare la organisme de plasament colectiv, 16%, impozit final), alin. (8^1) lit. a) (3% pentru o deținere de cel puțin 365 de zile, 6% sub 365 de zile, pe fiecare câștig, pentru transferurile din 1 ianuarie 2026, potrivit Legii nr. 239/2025) și alin. (8^3) (impozitul se reține la sursă de SAI sau intermediar); art. 155 alin. (1) lit. g) (veniturile din investiții intră, după caz, în baza CASS).
- Unitățile de fond la pensiile private: lecțiile Pilonul 2 și Pilonul 3, cu temeiul din Legea nr. 411/2004 și Legea nr. 204/2006 (activul personal = numărul de unități de fond × valoarea unei unități).
- Calcule (agentul), exemplul Ioana: 2.000 / 40 = 50 de unități. La 46 de lei: 50 × 46 = 2.300 de lei (+300). La 34 de lei: 50 × 34 = 1.700 de lei (−300). Quiz: 460 / 46 = 10 unități noi; 60 × 46 = 2.760 de lei. Răscumpărarea la 46 de lei, după cel puțin 365 de zile: câștig 300 de lei, impozit 3% = 9 lei, primește 2.300 − 9 = 2.291 de lei.
- Exemple: Ioana e o persoană inventată; valorile unității sunt ipotetice, alese pentru claritate.
- Interpretare: exemplul nu ține seama de comisioanele de subscriere și de răscumpărare, care ar intra în calculul câștigului. Explicația VUAN (activele minus datoriile, împărțite la numărul de unități) e simplificată; metoda exactă de calcul și cât de des se publică valoarea stau în regulamentele ASF, care nu sunt în corpus. Exemplele de instrumente din fondurile monetare (depozite, titluri de stat pe termen scurt) sunt date de agent; SEC vorbește de instrumente de datorie pe termen scurt și numerar. Afirmația că un fond de acțiuni are de obicei o clasă de risc mai mare decât unul monetar e o generalizare a agentului, nu o regulă: clasa exactă stă în documentul fiecărui fond. Tratamentul fiscal al unităților cumpărate printr-un intermediar străin și CASS nu sunt detaliate aici.