„Un prieten a cumpărat cripto și a dublat banii”, „o reclamă cu o monedă nouă care va crește de zece ori”. Lecția îți spune ce cumperi de fapt când cumperi criptoactive, de ce prețul lor se poate prăbuși, ce te protejează regulile europene și ce nu, cum verifici firma prin care cumperi și ce impozit plătești pe câștig. Nu îți spune dacă să cumperi: îți dă informațiile, ca să decizi tu.
⚡ Pe scurt
Un criptoactiv e o valoare digitală, ținută într-un registru comun pe internet. Cele mai multe au prețul foarte schimbător: autoritățile europene avertizează că poți pierde o mare parte sau chiar toți banii. Regulamentul european MiCA cere ca firmele care îți vând sau îți păstrează criptoactivele să fie autorizate și să țină bunurile clienților separat, dar nu există fond de compensare dacă firma dă faliment și nicio garanție a prețului. Din 2026, câștigul se impozitează cu 16% și se declară în Declarația unică; pierderile nu se scad din câștiguri.
Ce e un criptoactiv
Regulamentul european MiCA (Regulamentul UE 2023/1114) îl definește ca „o reprezentare digitală a unei valori sau a unui drept” care se poate transfera și păstra electronic, cu ajutorul unui registru distribuit. Registrul distribuit e o evidență a tranzacțiilor ținută în același timp pe multe calculatoare, care cad de acord între ele asupra fiecărei tranzacții. Cel mai cunoscut fel de astfel de registru e blockchain-ul. Cel mai cunoscut criptoactiv e bitcoin.
Nu toate criptoactivele sunt la fel. Pe scurt:
- Monedele obișnuite, cu prețul stabilit doar de cerere și ofertă. În spatele lor nu stă o firmă care face profit, ca la o acțiune, și nici un împrumut cu dobândă, ca la o obligațiune. Prețul e ce sunt dispuși alții să plătească azi.
- Monedele „stabile” (stablecoins), care încearcă să păstreze o valoare fixă, de exemplu un euro sau un dolar. Autoritățile europene atrag atenția că pot să nu rămână stabile, mai ales când piața e în criză.
- Jetoanele unice (NFT-urile), de exemplu o imagine digitală de colecție. Cele cu adevărat unice nu intră sub MiCA.
Mai există și produse care doar urmăresc prețul unui criptoactiv, cumpărate prin broker sau la bursă. Acelea sunt instrumente financiare, nu criptoactive: au regulile lor și nu sunt tratate aici. Contractele cu levier pe prețul criptoactivelor sunt în lecția următoare, despre levier și CFD-uri.
Riscul: prețul poate scădea foarte mult
În octombrie 2025, cele trei autorități europene de supraveghere financiară (ESMA, pentru piețe, EBA, pentru bănci, și EIOPA, pentru asigurări) au publicat un avertisment comun. Riscurile principale, pe scurt:
- mișcări extreme ale prețului: prețul celor mai multe criptoactive, inclusiv al unora reglementate, poate urca și coborî mult în scurt timp; poți pierde mult sau chiar toți banii;
- vânzarea: uneori nu poți vinde la prețul sau în momentul pe care îl vrei;
- informațiile înșelătoare: reclame agresive, mai ales pe rețelele sociale, unde influencerii pot fi plătiți să laude o monedă;
- țepele și atacurile informatice: platforme false, mesaje care îți cer datele, promisiuni de câștig nerealist;
- protecția limitată, despre care e secțiunea următoare.
Ce face o scădere mare cu banii tăi e aritmetică simplă, ca la orice investiție (lecția despre risc și randament).
💡 Exemplu: Ioana, 5.000 de lei într-o monedă
Ioana pune 5.000 de lei într-o singură monedă. Cifrele sunt alese pentru exemplu; nu sunt istoria vreunei monede.
Dacă prețul scade cu 50%, îi rămân 2.500 de lei. Ca să ajungă înapoi la 5.000, prețul trebuie să crească cu 100%, nu cu 50%: 2.500 × 2 = 5.000.
Dacă prețul scade cu 90%, îi rămân 500 de lei. Ca să revină, prețul trebuie să crească de 10 ori.
Dacă moneda dispare (proiectul e abandonat sau a fost o țeapă), îi rămân 0 lei, iar nicio schemă de garantare nu o despăgubește.
Aceeași regulă e explicată pe acțiuni în lecția despre ce faci când piața scade. Diferența e că la un coș mare de acțiuni ai în spate firme care fac profit și, de regulă, scăderi mai mici. Câți bani pui într-un singur bun foarte schimbător e o alegere a ta; lecția despre diversificare arată ce se întâmplă când un singur bun are o parte mare din tot ce ai.
Frica de a rata ce „crește la toți” e un bias cunoscut, imitația (lecția despre biasuri).
Ce face MiCA și ce nu face
MiCA se aplică în toată Uniunea Europeană din 30 decembrie 2024. Firmele care lucrau deja cu criptoactive au avut o perioadă de tranziție, care s-a încheiat cel târziu la 1 iulie 2026. De atunci, în UE, numai firmele autorizate pot oferi servicii cu criptoactive: platforme de cumpărare și vânzare, schimb în lei sau euro, păstrarea criptoactivelor pentru clienți.
Ce îți dă MiCA, dacă lucrezi cu o firmă autorizată:
- firma e autorizată de o autoritate dintr-o țară a UE și are sediul în UE; cu autorizația dintr-o țară poate lucra cu clienți din toate țările UE;
- bunurile tale sunt separate de ale firmei: criptoactivele clienților sunt protejate mai ales pentru cazul în care firma intră în insolvență, iar banii clienților stau la o bancă, într-un cont separat de banii firmei;
- firma trebuie să te avertizeze despre riscuri și să-ți dea informații corecte, inclusiv în reclame, și să-și publice tarifele pe site;
- cartea albă: cine oferă public un criptoactiv nou trebuie să publice un document cu informațiile despre el (cartea albă), în care scrie clar că criptoactivul își poate pierde valoarea parțial sau total, că poate fi greu de vândut și că nu e acoperit de nicio schemă de compensare;
- 14 zile de retragere, fără costuri, dar numai când cumperi un criptoactiv nou chiar din oferta lui, nu când cumperi unul care se tranzacționează deja pe platforme.
Ce nu îți dă MiCA:
- nicio garanție a prețului: dacă prețul scade, pierderea e a ta, la fel ca la acțiuni;
- niciun fond de compensare: criptoactivele nu sunt acoperite de Fondul de compensare a investitorilor (până la 20.000 de euro la un broker) și nici de garantarea depozitelor bancare;
- nicio protecție la firmele neautorizate sau cu sediul în afara UE: acolo, dacă ceva merge prost, s-ar putea să nu ai nicio cale să-ți recuperezi banii;
- nimic pentru criptoactivele din afara regulamentului, de exemplu jetoanele unice.
❓ Quiz rapid
Andrei cumpără criptoactive printr-o firmă autorizată MiCA. Peste un an, prețul a scăzut cu 60%, iar firma intră în faliment. Ce îl protejează MiCA?
Cum verifici firma
Autoritățile europene recomandă trei verificări înainte să cumperi:
- 1
Caută firma în registrul MiCA al ESMA
Pe pagina ESMA despre MiCA (Markets in Crypto-Assets Regulation) e registrul firmelor autorizate. Verifică numele exact al firmei, țara care a autorizat-o și site-ul.
- 2
Uită-te ce servicii are voie să facă
O firmă poate fi autorizată doar pentru unele servicii, de exemplu schimb, dar nu și păstrarea criptoactivelor. Autorizația spune exact ce servicii acoperă.
- 3
Verifică și listele de avertizare
Autoritățile naționale publică firme neautorizate; la noi, pagina de alerte a ASF. Cum arată o țeapă și cum verifici pe pași e în lecția despre țepe.
Platformele care nu apar în registru, „mentorii” de pe WhatsApp sau Telegram care îți cer să trimiți criptoactive într-un „cont de tranzacționare” și promisiunile de câștig garantat sunt semnalele din lecția despre țepe. Mulți ajung în astfel de scheme tocmai prin criptoactive, pentru că un transfer făcut nu se mai poate anula.
Cheile și portofelul
Criptoactivele le poți ține la firma prin care le-ai cumpărat sau într-un portofel al tău: o aplicație sau un dispozitiv care păstrează cheia privată, un cod care îți dă dreptul să muți criptoactivele. Cine are cheia are criptoactivele.
Dacă pierzi cheia sau fraza de recuperare, pierzi definitiv accesul: nu există bancă sau ghișeu care să ți-o refacă. Dacă cineva ți-o fură, poate muta totul, iar transferul nu se anulează. Autoritățile europene recomandă dispozitive și aplicații actualizate, parole diferite pentru fiecare cont și fără conectare din rețele Wi-Fi publice. Nimeni de bună-credință, nici firma, nici un „consultant”, nu îți cere cheia privată sau fraza de recuperare.
Să ții criptoactivele la firmă sau în portofelul tău înseamnă riscuri diferite: la firmă depinzi de ea (și contează dacă e autorizată), în portofelul tău depinzi de cât de bine păstrezi cheia.
Impozitul pe câștig
Câștigul din vânzarea criptoactivelor („transferul de monedă virtuală”, în Codul fiscal) se impozitează astfel, pentru câștigurile din 2026:
- când: la vânzarea pe lei, euro sau altă monedă oficială. Cât timp schimbi un criptoactiv direct pe altul, fără să ajungi la bani, nu plătești impozit; câștigul se socotește când ieși în bani;
- cota: 16% din câștig;
- câștigul e diferența pozitivă dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare, cu tot cu costurile directe ale tranzacției (comisioanele);
- câștigurile mici nu se impozitează: câștigul sub 200 de lei pe tranzacție e scutit, dacă totalul câștigurilor din an nu trece de 600 de lei;
- pierderile nu se scad: o vânzare pe pierdere nu micșorează câștigul din alte vânzări la Declarația unică;
- tu calculezi și declari: nimeni nu îți reține impozitul; îl socotești și îl declari în Declarația unică, până la 25 mai a anului următor (pentru 2026, 25 mai 2027), apoi îl plătești.
Câștigul din criptoactive se adună cu alte venituri, de exemplu dividendele, câștigurile din acțiuni sau chiria, la pragul de CASS: dacă împreună ajung la cel puțin 6 salarii minime (24.300 de lei pentru 2026), datorezi și contribuția la sănătate. Pragurile și calculul sunt în lecția despre impozitele pe investiții.
💡 Exemplu: Matei vinde în 2026
Matei face două vânzări în 2026, amândouă în lei, la o firmă autorizată.
Prima monedă: a cumpărat-o cu 2.000 de lei plus un comision de 20 de lei și o vinde cu 3.000 de lei, cu un comision de 30 de lei.
Câștig: 3.000 − 30 − 2.000 − 20 = 950 de lei. E peste 200 de lei, deci se impozitează: 16% × 950 = 152 de lei.
A doua monedă: a cumpărat-o cu 1.500 de lei și o vinde, după o scădere, cu 1.100 de lei. Pierde 400 de lei.
La Declarația unică: pierderea de 400 de lei nu se scade din câștigul de 950 de lei. Matei declară câștigul de 950 de lei și plătește 152 de lei, până la 25 mai 2027.
Dacă n-ar fi avut alte venituri pentru CASS, câștigul de 950 de lei e mult sub pragul de 24.300 de lei, deci nu datorează CASS.
❓ Quiz rapid
Elena face în 2026 trei vânzări de criptoactive, cu câștiguri de 150, 180 și 190 de lei, după comisioane. Nu are alte vânzări. Cât impozit datorează pe ele?
Față în față
| Criteriu | Criptoactive (monedele obișnuite) | Acțiuni sau ETF prin broker |
|---|---|---|
| Ce ai în spate | Doar ce sunt dispuși alții să plătească | Bucăți din firme care fac profit și pot plăti dividende |
| Cât de mult se mișcă prețul | De obicei foarte mult, și în câteva zile | Se mișcă și el; un coș mare scade de regulă mai puțin |
| Cine supraveghează firma | Autoritatea care a autorizat-o după MiCA, dacă e autorizată | ASF sau autoritatea din altă țară a UE |
| Dacă firma dă faliment | Bunurile separate, fără fond de compensare | Bunurile separate, plus Fondul de compensare, până la 20.000 de euro |
| Unde le ții | La firmă sau în portofelul tău, cu cheia ta | În contul de la broker |
| Impozitul pe câștig | 16%, îl calculezi și îl declari tu; pierderile nu se scad | 3% sau 6%, reținut de brokerul din România |
Ce ai în spate
Criptoactive (monedele obișnuite):Doar ce sunt dispuși alții să plătească
Acțiuni sau ETF prin broker:Bucăți din firme care fac profit și pot plăti dividende
Cât de mult se mișcă prețul
Criptoactive (monedele obișnuite):De obicei foarte mult, și în câteva zile
Acțiuni sau ETF prin broker:Se mișcă și el; un coș mare scade de regulă mai puțin
Cine supraveghează firma
Criptoactive (monedele obișnuite):Autoritatea care a autorizat-o după MiCA, dacă e autorizată
Acțiuni sau ETF prin broker:ASF sau autoritatea din altă țară a UE
Dacă firma dă faliment
Criptoactive (monedele obișnuite):Bunurile separate, fără fond de compensare
Acțiuni sau ETF prin broker:Bunurile separate, plus Fondul de compensare, până la 20.000 de euro
Unde le ții
Criptoactive (monedele obișnuite):La firmă sau în portofelul tău, cu cheia ta
Acțiuni sau ETF prin broker:În contul de la broker
Impozitul pe câștig
Criptoactive (monedele obișnuite):16%, îl calculezi și îl declari tu; pierderile nu se scad
Acțiuni sau ETF prin broker:3% sau 6%, reținut de brokerul din România
Tabelul nu spune ce să alegi. Spune că la criptoactive riscul de preț e de regulă mai mare, iar protecția mai mică decât la un broker. Cine cumpără o face știind asta, cu o sumă pe care și-o poate permite să o piardă fără să-i fie afectate fondul de urgență sau planurile.
❓ Quiz rapid
Radu vede o reclamă pentru o platformă cripto „reglementată în UE”, cu un bonus de bun venit. Care e primul lucru pe care îl poate verifica?
⚠️ Valabil la 22 octombrie 2026
Impozitul (16%, scutirea sub 200 de lei pe tranzacție și 600 de lei pe an, CASS peste 24.300 de lei) e cel din Codul fiscal în forma din 18 octombrie 2026, pentru câștigurile din 2026. Regulile MiCA sunt cele din regulamentul european, aplicat din 30 decembrie 2024; perioada de tranziție s-a încheiat cel târziu la 1 iulie 2026. Autoritatea română care va autoriza firmele după MiCA nu era încă desemnată în actele găsite la verificare. Prețurile din exemple sunt alese. Lecția nu recomandă vreun criptoactiv sau vreo platformă.
Ce reții
- Un criptoactiv e o valoare digitală într-un registru comun; la cele mai multe, prețul e doar ce plătesc alții azi și se poate prăbuși, până la zero.
- După o scădere de 50%, ai nevoie de o creștere de 100% ca să revii.
- MiCA cere firme autorizate, bunuri ale clienților ținute separat și avertismente despre riscuri. Nu garantează prețul și nu are fond de compensare.
- Verifici firma în registrul MiCA al ESMA, cu serviciile ei, și în alertele ASF. Cheia privată nu o dai nimănui.
- Câștigul din 2026, la ieșirea în bani (nu la schimbul cripto contra cripto): 16%, calculat și declarat de tine în Declarația unică; scutit sub 200 de lei pe tranzacție, dacă totalul din an nu trece de 600 de lei; pierderile nu se scad.
Urmează un alt produs din partea cu investițiile complicate: levierul și CFD-urile, unde poți pierde mai repede decât banii puși la început.
📚 Surse și data verificării
Verificate la 22 octombrie 2026, în formele consolidate din corpusul legislativ NeoBase, dacă nu e spus altfel.
- Temei legal, impozitul: Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), forma consolidată la 18.10.2026: art. 114 alin. (2) lit. m) (veniturile din transferul de monedă virtuală, venituri din alte surse); art. 116 alin. (1) (obligația Declarației unice) și alin. (2^1) (cota de 16% asupra câștigului, diferența pozitivă dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție, inclusiv costurile directe ale tranzacției; câștigul sub 200 lei/tranzacție nu se impozitează dacă totalul câștigurilor din an nu depășește 600 lei), introdus prin Legea nr. 239/2025, art. XII pct. 14, aplicabil câștigurilor obținute din 1 ianuarie 2026 (art. XIII alin. (2) lit. d)); art. 122 alin. (3) (termenul de 25 mai); art. 155 alin. (1) lit. h) (veniturile din alte surse sunt supuse CASS); art. 170 alin. (2)–(4), lit. f) (pragul de 6 salarii minime, cumulat cu celelalte venituri). Pragul de 24.300 de lei pentru 2026 și termenul din 2027 sunt cele din lecția 220.
- MiCA: Regulamentul (UE) 2023/1114 privind piețele criptoactivelor, textul în limba română de pe EUR-Lex, citit la 22.10.2026: art. 2 alin. (3) și (4) (criptoactivele unice și nefungibile, instrumentele financiare, în afara regulamentului); art. 3 alin. (1) pct. 1, 2, 5, 6, 7 (definițiile); art. 4 alin. (1) (cartea albă la oferta publică); art. 6 alin. (5) (mențiunile obligatorii: pierderea valorii parțial sau integral, transferul și lichiditatea, lipsa garantării prin schemele de compensare pentru investitori, Directiva 97/9/CE, și prin schemele de garantare a depozitelor); art. 13 (dreptul de retragere de 14 zile, doar la cumpărarea de la ofertant, nu și după admiterea la tranzacționare); art. 59 alin. (1), (2) și (7) (autorizarea, sediul în UE, serviciile în toată Uniunea); art. 66 alin. (2)–(4) (informații corecte, avertizarea despre riscuri, tarifele publice); art. 70 (protecția criptoactivelor și a fondurilor clienților, în special la insolvență; fondurile la o bancă, în cont separat); art. 109 (registrul ESMA); art. 143 alin. (3) (regimul tranzitoriu, cel mult până la 1 iulie 2026); art. 149 (aplicarea de la 30 decembrie 2024).
- Riscurile și verificările: ESMA, EBA și EIOPA, „Warning on crypto-assets” și fișa „Crypto-assets explained: What MiCA means for you as a consumer”, 06.10.2025, PDF-urile de pe esma.europa.eu, citite la 22.10.2026 (mișcările extreme de preț, lichiditatea, informațiile înșelătoare și influencerii, fraudele, protecția limitată fără scheme de compensare, complexitatea; verificarea în registrul ESMA, serviciile autorizate, listele autorităților naționale; cheile private și securitatea dispozitivelor; stablecoin-urile pot să nu rămână stabile). Registrul: pagina ESMA „Markets in Crypto-Assets Regulation (MiCA)”, secțiunea „Interim MiCA Register”, citită la 22.10.2026.
- Autoritatea din România (nesigur): la 01.07.2026, prim-vicepreședintele ASF a declarat, într-un interviu din Bursa, că nicio autoritate din România nu era desemnată pentru aplicarea MiCA; proiectul de ordonanță de urgență care ar desemna ASF și BNR a fost discutat de Guvern în primă lectură la 02.04.2026. Nu am găsit actul adoptat până la 22.10.2026 (OUG nr. 14/2026, despre DORA, trimite doar la „autoritatea desemnată” pentru MiCA). Sursa e de presă; de reverificat când apare actul.
- Calcule (agentul): Ioana: 5.000 × 50% = 2.500; 2.500 × 2 = 5.000 (+100%); 5.000 × 10% = 500; 500 × 10 = 5.000. Matei: 3.000 − 30 − 2.000 − 20 = 950; 16% × 950 = 152; 1.100 − 1.500 = −400, nededus. Quiz: 150 + 180 + 190 = 520 ≤ 600, fiecare < 200; 16% × 520 = 83,20; 16% × 190 = 30,40.
- Exemplu: Ioana, Matei, Andrei, Elena și Radu sunt persoane inventate; prețurile, comisioanele și scăderile sunt alese.
- Interpretare: comisioanele de la cumpărare și de la vânzare sunt tratate drept „costuri directe aferente tranzacției”. Că pierderile nu se scad rezultă din formula „diferență pozitivă” și din lipsa unei reguli de compensare sau reportare pentru aceste venituri (confirmat de Relu, 22.10.2026). Schimbul direct al unui criptoactiv pe altul nu se impozitează, ci doar ieșirea în bani (lei, euro sau altă monedă oficială): regula e confirmată de Relu (22.10.2026), din practica Declarației unice; Codul fiscal din corpus nu o scrie explicit, iar art. 116 alin. (2^1) vorbește de „prețul de vânzare” și „prețul de achiziție”. Cazul în care totalul câștigurilor mici depășește 600 de lei pe an nu e tratat. Comparația cu brokerul e simplificată: impozitul de 3%/6% e cel reținut de brokerul din România (lecția 220), iar Fondul de compensare acoperă clienții firmelor de investiții, nu pierderile din preț.