O reclamă cu „10% pe lună, garantat”, un grup pe WhatsApp cu un „mentor” care dă semnale de cumpărare, un prieten care spune că și-a dublat banii în două luni. Lecția te ajută să-ți dai seama, în câteva minute și înainte să trimiți vreun leu, dacă ai în față o investiție sau o țeapă. Și îți spune ce faci dacă ai trimis deja bani.
⚡ Pe scurt
O țeapă cu investiții promite aproape mereu același lucru: câștig mare, sigur și repede. Nicio investiție reală nu le are pe toate trei. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) o spune direct: nicio firmă autorizată nu poate garanta profituri. Într-o schemă Ponzi, „câștigul” celor vechi e plătit din banii celor noi, așa că schema cade când nu mai vin destui oameni. Înainte să trimiți bani, cauți firma în registrul ASF și în lista de alerte. Dacă ți se cere o „taxă” ca să-ți retragi banii sau dacă cineva se oferă să-ți „recupereze” banii pierduți, e semnul unei a doua țepe.
Semnele unei țepe
Țepele se schimbă de la an la an, dar folosesc aceleași câteva trucuri. ASF și autoritatea americană a pieței (SEC) le descriu aproape la fel:
- Câștig mare, fără risc. Orice investiție are risc, iar câștigul mai mare vine de regulă cu risc mai mare. O ofertă „garantată” e primul semn.
- Câștiguri prea regulate. Investițiile reale urcă și coboară. Una care crește în fiecare lună, orice ar face piața, ar trebui să te pună pe gânduri.
- Grabă. „Doar azi”, „ultimele locuri”. Legea practicilor comerciale trece falsa urgență între practicile interzise în orice situație, tocmai pentru că te lasă fără timp să alegi.
- Firmă care nu e în registrul ASF sau care folosește numele unei firme reale.
- Strategie secretă sau prea complicată ca s-o poți înțelege: „algoritm”, „inteligență artificială”, „arbitraj”.
- Plata în criptomonede sau către o persoană, nu într-un cont pe numele firmei autorizate.
- Bani pentru aduși alți oameni. Primești ceva pentru fiecare prieten pe care îl aduci.
- Greu de scos banii. Când vrei să retragi, apar întârzieri, „taxe” sau oferte de câștig și mai mare dacă mai stai.
Poza sau numele unei persoane cunoscute într-o reclamă nu dovedesc nimic: pot fi folosite fără știrea ei. La fel, un apel de pe un număr care seamănă cu al ASF. ASF avertizează că escrocii au sunat de pe un număr care apărea ca al ei și că ASF nu face propuneri de investiții și nu cere nimănui să trimită bani spre vreo platformă.
Schema Ponzi, în cifre
SEC o definește așa: o fraudă care plătește investitorii vechi cu banii strânși de la investitorii noi. Organizatorii promit că îți investesc banii, cu câștig mare și risc mic sau deloc. De multe ori nu investesc nimic: dau o parte din bani celor intrați mai devreme și păstrează restul. Numele vine de la Charles Ponzi, care a păcălit investitori în SUA, în anii 1920.
Pentru că nu câștigă nimic real, schema are nevoie de bani noi tot timpul. Cade când nu mai vin destui oameni noi sau când mulți vor să-și scoată banii deodată.
💡 Cât de repede cere oameni noi: 10% pe lună
O schemă promite 10% pe lună, cu dobânda adăugată în cont. Într-un an, 1.000 de lei ar deveni 1.000 × 1,1¹² ≈ 3.138 de lei, adică aproape de trei ori suma, +214% pe an.
Pornesc 100 de oameni, cu câte 1.000 de lei. După un an, schema le datorează în total ≈ 313.843 de lei, dar n-a câștigat nimic. Ca să-i poată plăti pe toți, are nevoie de 314 oameni noi, cu câte 1.000 de lei. Cei 314 așteaptă și ei de trei ori suma peste un an, deci în anul următor trebuie să vină 985. Apoi:
- anul 3: 3.091 de oameni noi;
- anul 5: 30.448;
- anul 10: peste 9,2 milioane de oameni noi, doar într-un singur an.
Calculul e simplificat: în realitate, mulți își lasă banii în schemă, iar schema nu plătește pe toată lumea deodată, deci poate dura mai mult. Dar datoria ei crește la fel de repede, iar oamenii noi nu pot crește la nesfârșit. Cei intrați la urmă pierd cel mai mult.
Unele scheme te plătesc și pentru fiecare om pe care îl aduci. Legea nr. 363/2007, despre practicile comerciale incorecte, trece între practicile interzise în orice situație sistemul piramidal în care plătești ca să intri și câștigul vine în principal din aducerea altor oameni, nu din vânzarea unui produs.
❓ Quiz rapid
Ana primește în fiecare lună 8% din banii puși într-o „platformă”. Platforma nu spune în ce investește. Dacă e o schemă Ponzi, din ce bani îi vine Anei câștigul?
Câștigul „garantat”, comparat cu cel real
Ca să recunoști o promisiune imposibilă, te ajută să știi cât au dat investițiile reale. În lecția despre risc și randament ai văzut că, în SUA, pe aproape o sută de ani, acțiunile au adus în medie 10% pe an, cu ani de −44%. Banii siguri, cum sunt titlurile de stat, dau mai puțin, dar fără surprize.
| Criteriu | Investiție reală | Țeapă tipică |
|---|---|---|
| Câștigul | Neștiut dinainte; la acțiuni, în medie cam 10% pe an, pe termen lung | Promis dinainte: 5%, 10%, 30% pe lună |
| Riscul | Spus în scris: prețul poate scădea mult | „Fără risc”, „garantat” |
| Cine îți ține banii | O firmă autorizată, trecută în registrul ASF | Un site, o aplicație sau o persoană, de obicei în altă țară |
| Cum plătești | Transfer într-un cont pe numele firmei autorizate | Criptomonede, card, cont al unei persoane |
| Când vrei banii înapoi | Vinzi și primești banii, după costuri și impozit | Întârzieri, „taxe de retragere”, presiune să mai depui |
Câștigul
Investiție reală:Neștiut dinainte; la acțiuni, în medie cam 10% pe an, pe termen lung
Țeapă tipică:Promis dinainte: 5%, 10%, 30% pe lună
Riscul
Investiție reală:Spus în scris: prețul poate scădea mult
Țeapă tipică:„Fără risc”, „garantat”
Cine îți ține banii
Investiție reală:O firmă autorizată, trecută în registrul ASF
Țeapă tipică:Un site, o aplicație sau o persoană, de obicei în altă țară
Cum plătești
Investiție reală:Transfer într-un cont pe numele firmei autorizate
Țeapă tipică:Criptomonede, card, cont al unei persoane
Când vrei banii înapoi
Investiție reală:Vinzi și primești banii, după costuri și impozit
Țeapă tipică:Întârzieri, „taxe de retragere”, presiune să mai depui
Nu orice investiție care nu e țeapă e și una bună. Dar o ofertă care are coloana din dreapta nu mai cere alte calcule.
Grupurile cu „mentori” și finfluencerii
ASF descrie o țeapă tot mai des întâlnită. Pe WhatsApp sau Telegram apare un grup care pare plin de oameni, mulți fiind de fapt conturi automate. Un „mentor”, „profesor” sau „consilier” dă semnale de tranzacționare și promite câștiguri garantate. Ți se cere să cumperi criptomonede și să le trimiți într-un „cont de tranzacționare” la o firmă care se dă drept autorizată. Pe ecran vezi câștiguri, ca să mai depui. Când vrei să retragi, apar „comisioane de retragere”, „taxe AML” sau „impozite” care nu există.
Finfluencerii sunt oamenii care vorbesc despre bani și investiții pe rețelele sociale. Nu toți sunt escroci: mulți explică lucruri utile. Problema e că nu poți ști mereu cine îi plătește și ce câștigă ei dacă tu cumperi.
- ESMA, autoritatea europeană a piețelor, a avertizat în februarie 2021 asupra deciziilor luate doar pe baza părerilor și a sfaturilor informale de pe rețelele sociale. În octombrie 2021 a amintit că regulile despre recomandările de investiții se aplică și acolo: cine recomandă trebuie să fie ușor de identificat, să-și spună conflictele de interese și să separe faptele de păreri. Informațiile false pot ajunge la procuror, ca manipulare a pieței.
- Consob, autoritatea italiană a pieței, a cerut investitorilor în iunie 2025 să nu decidă în grabă, doar pentru că fac și alții la fel sau sub presiunea emoțiilor, să fie atenți la ofertele cu câștig mare și fără risc și să se întrebe dacă cel care vorbește are un interes în investiția respectivă.
E același reflex din lecția despre biasuri: imitația. Țepele se folosesc de el: clasamente, capturi de ecran cu câștiguri, „toți din grup au cumpărat”.
Cum verifici în cinci minute
- 1
Află numele firmei, nu doar al platformei
ASF atrage atenția asupra diferenței dintre numele comercial al unei platforme și numele firmei care o operează. Îți trebuie numele firmei.
- 2
Caut-o în registrul ASF
Pe asfromania.ro, la registrul instrumentelor și investițiilor financiare. Doar firmele de acolo pot presta servicii de investiții în România. Pașii, pe larg, sunt în lecția despre broker.
- 3
Compară site-ul și e-mailul
Trebuie să fie cele din registru. Escrocii copiază numele și numărul unei firme reale: o „clonă”.
- 4
Uită-te în lista de alerte
La „Alerte investitori” pe site-ul ASF și în portalul de alerte al IOSCO, organizația internațională a autorităților de piață. Lipsa din alerte nu înseamnă autorizare.
- 5
Sună tu, pe datele oficiale
Dacă cineva se prezintă de la ASF, Bursa de Valori București sau Depozitarul Central, închizi și suni tu instituția, la numărul de pe site-ul ei. Niciuna nu-ți cere parole, coduri sau bani la telefon.
Să oferi servicii de investiții fără autorizație e infracțiune (Legea nr. 126/2018). Iar dacă ai lucrat cu o firmă neautorizată, ASF spune că nu ai dreptul la despăgubire din Fondul de compensare a investitorilor, deci șansele să-ți recuperezi banii sunt mici. Ce acoperă Fondul la o firmă autorizată vezi în lecția despre broker.
💡 Exemplu: Corina, 35 de ani, și „platforma cu inteligență artificială”
Corina vede pe o rețea socială o reclamă cu o prezentatoare cunoscută: o platformă „cu inteligență artificială”, cu 10% pe lună garantat. Lasă numărul de telefon și e adăugată într-un grup de WhatsApp. Un „mentor” o ajută să cumpere criptomonede de 1.000 de lei și să le trimită pe platformă.
După două săptămâni, pe ecran contul arată câștig, iar mentorul o grăbește: „locurile la noul nivel se termină vineri”. Corina mai pune 5.000 de lei. Contul ajunge să arate 9.200 de lei. Când cere să-i scoată, i se spune că întâi trebuie să plătească o „taxă de retragere” de 15%: 9.200 × 15% = 1.380 de lei.
Abia acum Corina caută platforma în registrul ASF. Nu e acolo, iar numele firmei de pe site apare în lista de alerte. Cei 9.200 de lei de pe ecran nu au existat niciodată: erau doar o cifră. A pierdut, de fapt, 6.000 de lei. Dacă plătea și taxa, pierderea ajungea la 7.380 de lei, fără ca banii să se întoarcă.
Corina nu mai plătește nimic. Peste o săptămână o sună o „firmă de avocatură” care promite că îi recuperează banii, pentru un onorariu de 2.000 de lei plătit dinainte. ASF descrie exact acest truc: serviciile de „recuperare” sunt adesea doar o altă formă de înșelăciune.
❓ Quiz rapid
Platforma pe care ai investit îți arată un câștig mare, dar îți cere o „taxă de retragere” de 15% înainte să-ți dea banii. Firma nu e în registrul ASF. Ce se întâmplă, cel mai probabil, dacă plătești taxa?
Dacă ai trimis deja bani
Pașii de urgență, valabili pentru orice fraudă cu bani (banca, Poliția, numărul 1911 al Directoratului Național de Securitate Cibernetică, dovezile), sunt în lecția despre fraudele cu banii tăi. Acolo vezi și de ce un transfer făcut de tine, chiar păcălit, nu se întoarce automat. Pentru o țeapă cu investiții, ASF mai recomandă:
- oprești orice comunicare cu cei implicați și nu mai plătești nimic, nici când plata e prezentată ca „recuperare”;
- sesizezi ASF, prin formularul pentru entități neautorizate de pe asfromania.ro sau la Entitati.Neautorizate@asfromania.ro;
- faci plângere penală la Poliție, în zona unde locuiești;
- dacă firma e din altă țară, faci reclamație și la autoritatea de piață de acolo;
- raportezi și blochezi grupurile și contactele de pe WhatsApp sau Telegram.
Nu le dai „recuperatorilor” bani dinainte, date personale sau acces la telefon. Victimele unei țepe sunt adesea contactate din nou, de aceeași rețea sau de alta, tocmai pentru că au arătat că trimit bani.
Dacă problema e cu o firmă autorizată (un comision nespus, un ordin executat greșit, bani întârziați), drumul e altul: reclamația la firmă, petiția la ASF și SAL-FIN, în lecția despre drepturile tale.
❓ Quiz rapid
După ce ai pierdut bani pe o platformă falsă, te sună cineva care spune că îți poate recupera banii, contra unui onorariu plătit dinainte. Ce știi despre asta?
⚠️ Valabil la 22 octombrie 2026
Trucurile descrise sunt cele din avertismentele ASF citite la 22 octombrie 2026; țepele se schimbă, iar ASF publică periodic alerte noi. Legea e cea în vigoare la aceeași dată: Legea nr. 126/2018 și Legea nr. 363/2007. Lecția explică cum recunoști o țeapă; nu recomandă vreo firmă sau vreo investiție.
Ce reții
- Câștig mare, sigur și repede: nicio investiție reală nu le are pe toate trei. Nicio firmă autorizată nu poate garanta profituri.
- Schema Ponzi plătește oamenii vechi din banii celor noi. La 10% pe lună, ar avea nevoie de milioane de oameni noi în zece ani, deci cade, iar ultimii intrați pierd cel mai mult.
- Grupurile cu „mentori” și unii finfluenceri se folosesc de imitație. Întrebi cine e omul, ce câștigă el și dacă firma e autorizată.
- Verifici în registrul ASF și în lista de alerte, compari site-ul și e-mailul și suni tu, pe datele oficiale.
- „Taxa de retragere” și „recuperatorul” sunt a doua țeapă. Nu mai plătești nimic; sesizezi ASF și faci plângere la Poliție.
În lecția următoare vei vedea ce drepturi ai când lucrezi cu o firmă autorizată și ceva nu merge: reclamația la broker, la ASF și la SAL-FIN, unde o neînțelegere se poate rezolva fără instanță.
📚 Surse și data verificării
Verificate la 22 octombrie 2026.
- Temei legal, autorizarea: Legea nr. 126/2018 privind piețele de instrumente financiare, forma consolidată la 16.01.2026, din corpus: art. 10 alin. (1) (serviciile de investiții se prestează numai în baza autorizației acordate în prealabil); art. 262 (furnizarea de servicii de investiții fără autorizație constituie infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități, sancționată conform art. 348 din Codul penal).
- Temei legal, schema piramidală și falsa urgență: Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianților în relația cu consumatorii, forma consolidată la 27.03.2026, adăugată în corpus la 22.10.2026: anexa nr. 1, „Practici comerciale înșelătoare”, pct. 7 (afirmarea falsă că un produs va fi disponibil doar o perioadă foarte limitată, pentru a obține o decizie imediată) și pct. 14 (crearea, operarea sau promovarea unui sistem promoțional piramidal, în care consumatorul oferă o contraprestație în schimbul posibilității de a primi o compensație ce provine în special din introducerea altor consumatori în sistem); art. 3 alin. (1) (legea se aplică practicilor comercianților în relația cu consumatorii).
- ASF, avertismentele: pagina „Atenție la entități neautorizate!”, citită la 22.10.2026: grupurile de „investiții” pe WhatsApp și Telegram (conturi automate, „mentori”, câștiguri garantate, recompense pentru membri noi, criptomonede trimise într-un „cont de tranzacționare”, taxe fictive la retragere); apelurile care apar de pe numărul ASF 0800 825 627 și faptul că ASF nu face propuneri de investiții și nu cere bani; „nicio entitate autorizată nu poate garanta profituri”; diferența dintre numele platformei și al firmei; site-urile clonă; verificarea în registrul ASF, în alertele ASF și în portalul de alerte IOSCO; serviciile de „recuperare” ca altă formă de înșelăciune; lipsa dreptului la despăgubiri din Fondul de compensare la o entitate neautorizată; ce faci după (sesizarea la ASF prin formular sau la Entitati.Neautorizate@asfromania.ro, plângerea penală, reclamația la autoritatea din țara firmei, raportarea și blocarea grupurilor). Pagina „Tentative de fraudă în numele instituțiilor pieței de capital”, citită la 22.10.2026: BVB și Depozitarul Central nu cer telefonic sau prin e-mail date confidențiale; contactezi instituția doar pe datele de pe site-ul ei.
- Schema Ponzi și semnele ei: SEC, Investor.gov, „Ponzi Scheme”, citit la 22.10.2026: definiția, de ce cade, originea numelui și semnele (câștig mare cu risc mic, câștiguri prea regulate, investiții și vânzători neînregistrați, strategii secrete sau complicate, probleme cu actele, greutăți la retragere). Sursă străină, folosită doar pentru principiu.
- Finfluencerii: ESMA, „ESMA highlights risks to retail investors of social media driven share trading” (17.02.2021) și „ESMA addresses investment recommendations made on social media platforms” (28.10.2021), citite la 22.10.2026; declarația publică ESMA70-154-2780, la care trimite al doilea comunicat, nu a fost citită integral. Consob, „Richiamo di attenzione sui rischi potenziali connessi con l'attività degli influencer finanziari” (06.06.2025), citit la 22.10.2026.
- Câștigul real, pentru comparație: media de 10% pe an a acțiunilor americane și anul de −44%, din lecția despre risc și randament (setul Damodaran, NYU Stern).
- Calcule: făcute de agent. 1,1¹² ≈ 3,1384 (+213,8% pe an). Schema: 100 de oameni × 1.000 de lei; oamenii noi necesari în anul n = 100 × 3,1384ⁿ, rotunjit: 314, 985, 3.091, 9.702, 30.448 … 9.270.907 în anul 10. Ipoteze: fiecare val vrea toți banii promiși după un an, cu câte 1.000 de lei de om, iar schema nu câștigă nimic.
- Exemple: Ana și Corina sunt persoane inventate; platforma, grupul, sumele și taxa de 15% sunt ipotetice. 6.000 + 1.380 = 7.380 de lei.
- Interpretare: schema Ponzi (plătește din depunerile noi) și schema piramidală (plătește pentru oameni aduși) sunt lucruri înrudite, dar diferite; Legea 363/2007 numește direct doar sistemul piramidal, în relația comerciant–consumator, iar lecția nu spune că orice schemă Ponzi intră sub această lege. Încadrarea penală a unei țepe (de exemplu, înșelăciunea din Codul penal) nu e tratată: Codul penal nu e în corpus. Fraza despre persoanele cunoscute din reclame, despre victimele contactate din nou și despre plata în criptomonede sau către o persoană ca semn sunt observații practice, sprijinite pe descrierile ASF, nu reguli din lege. Caritas, schema românească din anii '90, nu e pomenit: nu am găsit la 22.10.2026 o sursă oficială sau academică pe care s-o pot cita.