Ai rămas fără o parte din venit și ratele nu mai intră. Ce urmează? Mulți își imaginează că a doua zi vine executorul și le ia casa. De fapt, lucrurile merg în pași, cu termene pe care le fixează legea, iar la fiecare pas ai drepturi. Lecția îți arată ordinea: penalitățile, recuperatorii, executorul, cât îți rămâne din salariu și, la capăt, insolvența persoanei fizice.
⚡ Pe scurt
O rată neplătită aduce întâi o dobândă penalizatoare, care se aplică doar pe suma restantă, nu pe tot creditul. După 90 de zile de întârziere, banca poate cere tot creditul deodată, iar executarea silită poate începe abia după încă cel puțin 3 luni. Recuperatorii nu au voie să te sune noaptea, la serviciu sau pe rude și nu pot adăuga comisioane. Executorul îți poate lua din salariu cel mult o treime pentru o datorie și cel mult jumătate pentru toate, iar alocația copiilor nu se atinge. Dacă datoriile au ajuns prea mari ca să le mai poți plăti vreodată, există insolvența persoanei fizice: un plan de cel mult 5 ani, după care restul datoriei se șterge. Cel mai bine e să vorbești cu banca înainte de ziua 90.
Ce se întâmplă, pe luni
Legea creditului pentru consumatori și cea a creditului pentru casă fixează aceiași pași. Ca să-i urmărim, luăm un exemplu.
💡 Exemplu: Bogdan nu mai poate plăti rata
Bogdan, 38 de ani, are un credit de nevoi personale de 20.000 de lei, cu dobândă de 9% pe an. Mai are de dat 18.000 de lei. Firma la care lucrează i-a tăiat din ore și salariul lui net a scăzut la 4.500 de lei. Trei luni la rând nu plătește rata.
| Când | Ce se întâmplă |
|---|---|
| Din prima zi de întârziere | Banca poate cere o dobândă penalizatoare pe suma restantă |
| După 30 de zile | Întârzierea poate fi raportată la Biroul de Credit |
| După 90 de zile la rând | Banca poate declara creditul scadent anticipat: cere toți cei 18.000 de lei deodată |
| După încă cel puțin 3 luni | Banca poate începe executarea silită sau poate vinde datoria unui recuperator |
„Scadent anticipat” înseamnă că rămâi fără eșalonare: nu mai datorezi rate lunare, ci toată suma rămasă. Termenul de 3 luni dintre scadența anticipată și executare e un minim: banca nu poate trimite executorul mai devreme, decât dacă îi ceri tu asta. Ce înseamnă raportarea la Biroul de Credit și cât rămâne vizibilă afli în lecția despre Biroul de Credit.
Penalitățile: cât poate cere banca
Penalitatea se numește dobândă penalizatoare. Legea îi pune patru limite:
- dobânda pentru suma restantă poate fi cel mult cu 3 puncte procentuale mai mare decât dobânda creditului. La Bogdan: cel mult 12% pe an, în loc de 9%;
- se aplică doar pe partea de credit din ratele neplătite (principalul restant), nu pe tot ce mai ai de dat;
- penalitățile adunate nu pot trece de suma restantă însăși;
- după scadența anticipată, dobânda poate fi cel mult cu 2 puncte peste cea din contract, iar cât durează executarea silită nu se mai calculează nicio dobândă.
O protecție mai puțin cunoscută: dacă tu sau soțul ori soția ați intrat în șomaj, v-a scăzut salariul cu cel puțin 15% sau a murit unul dintre voi, dobânda la restanță poate fi cel mult cu 2 puncte peste cea obișnuită. Regula ține cât durează situația, dar cel mult 12 luni (la deces, cel puțin 6 luni). Bogdan intră aici, pentru că i-a scăzut salariul. Trebuie să-i spună băncii și să aducă dovada.
💡 Exemplu: cât face penalitatea lui Bogdan
Din cele trei rate neplătite, 1.500 de lei sunt credit, iar restul e dobânda obișnuită. Dacă banca ar aplica 12% pe an pe acești 1.500 de lei, penalitatea ar fi:
1.500 × 12% ÷ 12 = 15 lei pe lună.
Dacă ar aplica, greșit, aceeași dobândă pe toți cei 18.000 de lei rămași, ar ieși 180 de lei pe lună: de 12 ori mai mult. Asta e interzis. Și pentru că salariul lui Bogdan a scăzut cu mai mult de 15%, banca poate cere cel mult 11% pe an, nu 12%.
Cum se face de fapt. Exemplul socotește pe luni egale. Banca socotește după contract, de obicei pe zile, iar suma restantă crește cu fiecare rată nouă neplătită. Pe extras sau la cerere, banca îți spune exact cât e restanța și din ce se compune.
❓ Quiz rapid
Mai ai de dat 30.000 de lei dintr-un credit, iar din două rate neplătite 800 de lei sunt credit. Pe ce sumă se poate calcula dobânda penalizatoare?
Recuperatorii: ce au voie și ce nu
După scadența anticipată, banca poate vinde datoria unei firme de recuperare. Se numește cesiune: datoria rămâne aceeași, doar că o datorezi altcuiva. Poate și să păstreze datoria și să plătească o firmă care să te sune în numele ei.
Cum afli. Banca trebuie să-ți trimită, în cel mult 10 zile de la vânzare, o scrisoare recomandată, pe hârtie: cine a cumpărat datoria, cât datorezi, din ce se compune suma și în ce cont plătești. Recuperatorul îți spune la rândul lui că ai cel puțin 5 zile lucrătoare să-l contactezi și 30 de zile să contești suma. La contestație trebuie să-ți răspundă în 15 zile, iar până atunci nu are voie să te urmărească. Dacă nu contești, asta nu înseamnă că ai recunoscut suma: poți merge oricând la instanță.
Ce nu au voie recuperatorii:
- să te contacteze între orele 20:00 și 9:00;
- să te caute la serviciu;
- să vorbească despre datorie cu altcineva: rude, vecini, colegi, șeful;
- să lipească hârtii despre datorie pe ușa apartamentului sau a blocului (doar executorul sau instanța pot afișa acte de procedură);
- să te amenințe sau să te hărțuiască;
- să adauge comisioane, dobânzi sau costuri de recuperare; pot cere doar dobânda penalizatoare legală și, la executare, cheltuielile ei.
Ce poți cere tu: un plan de plată adaptat veniturilor de acum. Legea dă ca exemple eșalonarea, reducerea sumei totale, o perioadă fără plăți sau strângerea mai multor datorii într-una. Firma de recuperare trebuie să fie înregistrată la ANPC (Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor), iar omul care te sună trebuie să-ți spună cine e. Dacă încalcă regulile, faci o reclamație la ANPC, cu datele apelurilor și, dacă le ai, mesajele.
❓ Quiz rapid
Un recuperator îl sună pe Bogdan la 21:30, apoi îi sună și mama ca să-i spună că fiul ei are datorii. Ce e corect?
Executorul: cum ajunge datoria la el
De regulă, ca să-ți ia cineva bani cu forța, are nevoie de o hotărâre a instanței. La credite e altfel: contractul de credit al unei bănci sau al unui IFN e el însuși titlu executoriu, adică un act pe baza căruia se poate cere direct executarea, fără proces. Pașii, pe scurt:
- 1
Creditorul merge la un executor judecătoresc
Executorul e o persoană numită de stat, care face executarea după reguli stricte. Nu e un angajat al băncii.
- 2
Instanța încuviințează executarea
Executorul cere aprobarea judecătoriei, care verifică actele fără să te cheme. Instanța poate respinge cererea, de exemplu dacă suma nu e sigură.
- 3
Primești somația
Executorul îți trimite încheierea instanței, o copie a contractului și o somație: un act prin care ți se cere să plătești, altfel executarea continuă. Poprirea pe salariu sau pe cont se poate face și fără somație, dar trebuie să fii înștiințat.
- 4
Poți face contestație în 15 zile
Dacă suma e greșită, dacă penalitățile depășesc limitele sau dacă executarea nu respectă legea, poți contesta la judecătorie în 15 zile de când ai primit actele. La poprirea pe salariu, termenul începe cel târziu de la prima reținere.
Executarea are și ea un termen: dreptul de a cere executarea silită se prescrie, de regulă, în 3 ani. Dar prescripția nu se aplică singură: trebuie s-o ceri tu, iar termenul se poate suspenda sau întrerupe (o poprire, de exemplu, îl întrerupe). Pentru o datorie veche, merită o discuție cu un avocat înainte să plătești sau să semnezi ceva.
Poprirea: cât îți rămâne
Poprirea înseamnă că executorul îi cere celui care îți datorează bani (angajatorul, casa de pensii, banca la care ai contul) să nu ți-i mai dea pe toți, ci să rețină o parte pentru creditor. Legea apără o parte din venit, ca să ai din ce trăi:
| Pentru ce datorie | Cât se poate reține din venitul net lunar |
|---|---|
| Pensie de întreținere sau alocație pentru copii | cel mult jumătate |
| Orice altă datorie: bancă, IFN, recuperator, ANAF | cel mult o treime |
| Mai multe popriri pe același venit, toate la un loc | cel mult jumătate |
Regula e aceeași pentru salariu și pentru pensie. La ANAF, pentru datoriile către stat, se aplică aceleași limite.
💡 Exemplu: cât îi rămâne lui Bogdan
Salariul net al lui Bogdan e de 4.500 de lei. Pentru creditul de la bancă, angajatorul poate reține cel mult o treime:
4.500 ÷ 3 = 1.500 de lei, deci lui Bogdan îi rămân 3.000 de lei.
Dacă ar mai veni o poprire, de la alt creditor, toate reținerile la un loc n-ar putea trece de jumătate: 4.500 ÷ 2 = 2.250 de lei. Bogdan ar păstra cel puțin 2.250 de lei.
Mai sunt câteva protecții:
- dacă venitul net e sub salariul minim net, se poate lua doar din partea care trece de jumătate din acesta;
- alocația de stat pentru copii, indemnizațiile pentru copii, ajutoarele de maternitate și de deces, bursele de stat și alte indemnizații cu destinație specială nu pot fi luate pentru nicio datorie;
- ajutorul de șomaj, indemnizația de concediu medical și compensația la concediere pot fi luate doar pentru pensia de întreținere și pentru despăgubiri după un accident sau un deces, și atunci cel mult jumătate;
- banii din cont pot fi popriți, dar dacă sunt salariu sau pensie, banca trebuie să respecte aceleași limite. Spune-i băncii ce fel de bani intră în cont;
- din casă nu se pot lua lucrurile de uz personal sau casnic indispensabile traiului, dacă nu ai mai multe de același fel, nici alimentele pentru 3 luni și combustibilul pentru 3 luni de iarnă, nici scrisorile și fotografiile de familie.
Cum se văd reținerile din partea angajatorului, pe statul de salarii, afli în lecția despre avansul din salariu și rețineri.
❓ Quiz rapid
Elena are un salariu net de 3.900 de lei și o singură poprire, pentru un credit la bancă. Cât poate reține angajatorul pe lună, cel mult?
Insolvența persoanei fizice: când datoriile nu mai pot fi plătite
Uneori, datoriile sunt atât de mari încât, oricât ai plăti, nu le vei termina. Pentru asta există din 2018 insolvența persoanei fizice, numită uneori „falimentul personal”. E o procedură în care plătești cât poți, după un plan, iar ce rămâne se șterge. Nu e pentru oricine și nu e rapidă.
Condițiile de bază:
- ai domiciliul sau locuiești de cel puțin 6 luni în România;
- datoriile nu vin dintr-o afacere (pentru firme și PFA e altă lege);
- ești în insolvență: nu-ți mai ajung banii pentru datorii, pe măsură ce ajung la scadență. Se presupune asta când ai o datorie neplătită de peste 90 de zile;
- nu e probabil să poți plăti din nou normal în următoarele 12 luni;
- datoriile ajunse la scadență sunt de cel puțin 15 salarii minime: cu salariul minim de 4.325 de lei, adică 64.875 de lei.
Mai e o condiție, de fapt cea mai importantă: buna-credință. Nu ai acces la insolvență dacă ți-ai făcut datorii noi pe cheltuieli de lux știind că nu mai poți plăti sau dacă ți-ai provocat singur insolvența, cu intenție sau din neglijență gravă. Legea presupune că ai provocat-o, până dovedești contrariul, dacă, de exemplu, ai luat în ultimele 6 luni datorii de cel puțin un sfert din total, ai trecut bunuri pe numele altcuiva în ultimii 3 ani sau ți-ai dat demisia ori ai plecat prin acord în ultimele 6 luni. Nu ai acces nici dacă ai mai trecut printr-o insolvență terminată cu ștergerea datoriilor în ultimii 5 ani.
| Criteriu | Cu plan de rambursare | Procedura simplificată |
|---|---|---|
| Pentru cine | Cine are venituri și poate plăti o parte din datorii | Pensionari sau oameni care și-au pierdut cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, fără bunuri și venituri care pot fi urmărite |
| Datoriile | Cel puțin 15 salarii minime | Cel mult 10 salarii minime (43.250 de lei) |
| Cât durează | Planul ține cel mult 5 ani (plus cel mult 12 luni, dacă așa scrie în plan) | 3 ani, în care nu iei împrumuturi noi și îți plătești datoriile curente |
| La final | Ce depășește partea acoperită prin plan se șterge | Datoriile rămase se șterg |
Pentru cine
Cu plan de rambursare:Cine are venituri și poate plăti o parte din datorii
Procedura simplificată:Pensionari sau oameni care și-au pierdut cel puțin jumătate din capacitatea de muncă, fără bunuri și venituri care pot fi urmărite
Datoriile
Cu plan de rambursare:Cel puțin 15 salarii minime
Procedura simplificată:Cel mult 10 salarii minime (43.250 de lei)
Cât durează
Cu plan de rambursare:Planul ține cel mult 5 ani (plus cel mult 12 luni, dacă așa scrie în plan)
Procedura simplificată:3 ani, în care nu iei împrumuturi noi și îți plătești datoriile curente
La final
Cu plan de rambursare:Ce depășește partea acoperită prin plan se șterge
Procedura simplificată:Datoriile rămase se șterg
Cererea se depune la comisia de insolvență din județul tău, care lucrează pe lângă structura județeană a ANPC. Comisia numește un administrator, care face cu tine planul: ce parte din venit dai lunar, ce bunuri se vând, ce se întâmplă cu locuința în care stai. Creditorii votează planul. Din ziua în care planul e aprobat, executările silite se opresc. Dacă situația e fără ieșire și niciun plan nu se poate face, există și o a treia formă, la instanță, prin vânzarea bunurilor; acolo ștergerea vine după încă 1 până la 5 ani de plăți, în funcție de cât ai reușit să acoperi.
Ce trebuie să știi dinainte:
- nu se șterg pensia de întreținere și amenzile;
- nu scapă girantul sau codebitorul: dacă cineva a garantat pentru tine, banca îi poate cere lui banii;
- numele tău apare în Buletinul procedurilor de insolvență, public, și rămâne acolo 5 ani de la închiderea procedurii;
- pe durata procedurii trăiești cu un buget aprobat, pentru un nivel de trai rezonabil (locuință, hrană, transport, sănătate, școala copiilor), iar restul merge la creditori.
⚠️ Atenție: legea și cifrele, verificate la 14 octombrie 2026
Regulile despre penalități și recuperatori sunt din legea creditului pentru consumatori (OUG 50/2010) și din cea a creditului pentru casă (OUG 52/2016). Limitele popririi sunt din Codul de procedură civilă. Insolvența persoanei fizice e din Legea 151/2015, în ultima formă consolidată de pe portalul legislativ (1 ianuarie 2018). Pragurile în lei sunt socotite cu salariul minim de 4.325 de lei, valabil din 1 iulie 2026, și se schimbă odată cu el. Lecția nu acoperă datoriile din afaceri (firme, PFA), executarea locuinței ipotecate și darea în plată, și nici prescripția datoriei înainte de executare.
Ce faci de azi
Dacă simți că urmează să nu mai poți plăti, cel mai mult contează ce faci înainte de ziua 90:
- scrie băncii acum, cu dovada scăderii venitului, și cere o amânare sau o rată mai mică. Băncile trebuie să încerce o restructurare rezonabilă înainte de executare; pașii sunt în lecția despre cum ieși din datorii;
- dacă ți-a scăzut salariul cu cel puțin 15% sau ai intrat în șomaj, anunță banca, ca să se aplice penalitatea mai mică;
- nu lua un credit rapid ca să plătești rata: o datorie mai scumpă mută problema în luna următoare și o face mai mare;
- la orice scrisoare de la bancă, recuperator sau executor, verifică suma și termenul: 30 de zile pentru contestația la recuperator, 15 zile pentru contestația la executare;
- păstrează totul: scrisorile, extrasele, data și ora apelurilor.
Datoriile nu sunt o rușine de ascuns, ci o problemă de rezolvat, iar legea îți lasă timp și drepturi la fiecare pas. Dacă vrei să eviți să ajungi aici data viitoare, primul pas e un fond pentru urgențe: îl găsești în lecția despre fondul de urgență.
📚 Surse și data verificării
Verificate la 14 octombrie 2026, în formele consolidate din corpusul legislativ NeoBase.
- Temei legal, penalitățile și termenele: OUG 50/2010 (forma din 17.03.2024), art. 38 alin. (2) (dobânda penalizatoare: procent fix de cel mult 3 puncte procentuale adăugat la dobânda curentă, aplicat la principalul restant), alin. (3) (șomaj, reducerea salariului cu cel puțin 15%, deces: cel mult 2 puncte peste dobânda fără restanță, cel mult 12 luni, la deces cel puțin 6 luni), alin. (4) (interzisă aplicarea la soldul creditului sau la totalul de plată), alin. (5) (penalitățile nu depășesc principalul restant), alin. (6)–(7) (după scadența anticipată, cel mult 2 puncte peste dobânda din contract, la datoria exigibilă), alin. (8) (fără dobânzi pe durata executării), alin. (9) (scadența anticipată după 90 de zile consecutive de restanță), alin. (10) (cel puțin 3 luni între scadența anticipată și executare; fără penalități dacă executarea nu începe în 6 luni), alin. (11) (se aplică și recuperatorilor). La creditul pentru casă, aceleași reguli: OUG 52/2016 (forma din 13.03.2025), art. 53–55.
- Temei legal, recuperatorii: OUG 50/2010, art. 70 alin. (4) (creanțele pot fi cesionate recuperatorilor după expirarea perioadei, scadența anticipată sau începerea executării), art. 71 alin. (3)–(6) (notificarea în 10 zile, prin scrisoare recomandată, cu conținutul ei; 5 zile lucrătoare; contestația în 30 de zile; răspunsul în 15 zile; necontestarea nu e recunoaștere; legitimarea), art. 71^1 (planul de plată), art. 71^2 (interdicțiile: comisioane și costuri, activitate în perioada contestației, hărțuire, amenințări, locul de muncă, alte persoane, afișarea pe ușă, intervalul 20.00–9.00), art. 85 alin. (1) (sesizarea ANPC), art. 95^1 alin. (1) (doar entitățile înregistrate de ANPC). La creditul pentru casă: OUG 52/2016, art. 59–60.
- Temei legal, titlul executoriu și executarea: OUG 99/2006 (forma din 05.03.2026), art. 120 (contractele de credit ale instituțiilor de credit sunt titluri executorii); Legea 93/2009 (forma din 30.09.2016), art. 52 alin. (1) (la fel pentru IFN-uri); Codul de procedură civilă (Legea 134/2010, republicată, forma din 14.12.2025), art. 632, 638 (titlurile executorii), art. 666 (încuviințarea de către instanță, fără citarea părților; motivele de respingere), art. 667–668 (comunicarea și somația), art. 783 alin. (1) (poprirea fără somație, cu înștiințarea debitorului), art. 712 și 715 alin. (1) (contestația la executare, 15 zile; la veniturile periodice, cel târziu de la prima reținere), art. 706 alin. (1) și art. 707 alin. (1) (prescripția dreptului de a obține executarea silită, 3 ani; nu operează de plin drept), art. 784 alin. (5) (poprirea întrerupe prescripția).
- Temei legal, poprirea: Codul de procedură civilă, art. 729 alin. (1)–(5) și (7) (limitele: jumătate pentru întreținere, o treime pentru alte datorii, jumătate în total; sub salariul minim net, doar partea peste jumătate din acesta; șomajul, indemnizațiile de incapacitate și compensațiile de concediere, doar pentru întreținere și despăgubiri, cel mult jumătate; sumele care nu pot fi urmărite deloc), art. 781 alin. (2) (conturile, cu respectarea limitelor de la art. 729), art. 727 (bunurile neurmăribile). Pentru ANAF: Codul de procedură fiscală (Legea 207/2015, forma din 08.08.2026), art. 236 alin. (4) (salariile și pensiile se urmăresc numai în condițiile Codului de procedură civilă).
- Temei legal, insolvența: Legea 151/2015 (forma consolidată din 01.01.2018, ultima de pe portal; adăugată în corpus la 14.10.2026), art. 3 pct. 11 (eliberarea de datorii nu stinge obligațiile codebitorilor și garanților), pct. 12 (insolvența, prezumată după 90 de zile), pct. 14 (obligațiile excluse: întreținerea, răspunderea penală și contravențională), pct. 24 (valoarea-prag, 15 salarii minime), pct. 25 (veniturile neurmăribile); art. 4 alin. (1), (3), (4) (condițiile și excluderile; la lit. f) prezumțiile sunt relative, alin. (5)); art. 5–6 (cele trei proceduri); art. 25 alin. (5) (planul, cel mult 5 ani, plus cel mult 12 luni); art. 34 alin. (1) (suspendarea executărilor de la aprobarea planului); art. 44 (comisia de insolvență județeană, cu aparat tehnic la ANPC); art. 65, 69, 70 (procedura simplificată: cel mult 10 salarii minime, fără bunuri și venituri urmăribile, peste vârsta de pensionare sau cu capacitatea de muncă pierdută cel puțin pe jumătate; 3 ani); art. 71–72 (eliberarea de datorii; la lichidare, după 1, 3 sau 5 ani, după cât s-a acoperit); art. 91 (radierea din Buletin după 5 ani de la închiderea procedurii).
- Salariul minim: 4.325 de lei din 1 iulie 2026 (HG 146/2026, în corpus). 15 × 4.325 = 64.875 lei; 10 × 4.325 = 43.250 lei.
- Interpretare: „salariul minim pe economie” din Legea 151/2015 e luat ca salariul de bază minim brut. Exemplul cu penalitatea folosește dobânda curentă + 3 puncte (12%) aplicată la principalul restant, iar în cazul reducerii salariului, + 2 puncte (11%); calculul băncii se face după contract, pe zile. Pașii de la „Ce faci de azi” sunt sfaturi practice, nu reguli din lege.
- Exemplu: Bogdan și Elena sunt persoane inventate. Calcule: 1.500 × 12% ÷ 12 = 15 lei; 18.000 × 12% ÷ 12 = 180 lei; 4.500 ÷ 3 = 1.500 lei, rămân 3.000; 4.500 ÷ 2 = 2.250 lei; quiz: 3.900 ÷ 3 = 1.300 lei.