La multe firme, salariul nu vine o singură dată pe lună. Pe la jumătatea lunii, angajatul primește o parte, avansul, iar restul, lichidarea, vine după ce luna s-a încheiat. Uneori, din salariu se mai opresc și bani pe care angajatul îi datorează altcuiva: o pensie de întreținere, o rată, o datorie executată silit. Lecția răspunde la două întrebări: în ce cont stă avansul până se socotește salariul și ce se întâmplă cu banii reținuți pentru alții.
⚡ Pe scurt
Avansul din salariu e o parte din salariul lunii, plătită mai devreme. Până la statul de salarii stă în contul 425 „Avansuri acordate personalului”: la plată, 425 = 5121; la sfârșitul lunii se reține din salariu, 421 = 425. Contribuțiile și impozitul se calculează o singură dată, pe tot salariul lunii.
Sumele reținute din salariu pentru alte persoane (pensie de întreținere, rate, popriri) trec prin 427 „Rețineri din salarii datorate terților”: 421 = 427, apoi 427 = 5121 când se plătesc. Toate reținerile dintr-o lună nu pot trece, împreună, de jumătate din salariul net.
Avansul din salariu: o plată mai devreme, nu un salariu în plus
Avansul chenzinal (de la „chenzină”, jumătate de lună) e o parte din salariul lunii curente, plătită înainte ca luna să se încheie. Legea cere doar ca salariul să fie plătit cel puțin o dată pe lună, la data din contract, din contractul colectiv sau din regulamentul intern. Dacă se plătește în două tranșe, cât e avansul și când se dă hotărăște firma, prin aceleași documente.
Pe 15 ale lunii, salariul nu e încă socotit: nu se știe câte zile va lucra omul, ce sporuri sau ce concedii va avea. De aceea avansul nu poate fi trecut direct la salarii. Până la statul de salarii, el e o sumă dată angajatului în contul unui salariu pe care încă nu l-a câștigat în întregime. Are contul lui, 425 „Avansuri acordate personalului”, un cont de activ (vezi lecția despre cont, debit și credit):
- în debit intră avansurile plătite (din bancă, 5121, sau din casă, 5311);
- în credit ies avansurile reținute pe statul de salarii (421);
- soldul arată avansurile date și încă nereținute. De obicei e zero la sfârșitul lunii.
✗ Greșit
641 = 5121 2.000 lei
Salariul lunii nu e încă socotit. Cheltuiala cu salariul se înregistrează o singură dată, la sfârșitul lunii, cu tot brutul. Dacă avansul ar intra și el în 641, cheltuiala ar apărea de două ori.
✓ Corect
425 = 5121 2.000 lei
Firma are de primit de la angajat munca pentru care l-a plătit deja. La statul de salarii, avansul se scade din ce i se cuvine: 421 = 425.
Contribuțiile și impozitul nu se calculează separat pe avans. Impozitul se calculează și se reține la ultima plată a salariului lunii, pe tot venitul lunii, indiferent dacă salariul se plătește o dată sau în avans și lichidare. Contribuțiile se calculează tot pe brutul întregii luni. Avansul se plătește deci întreg, iar toate reținerile apar pe statul de salarii.
❓ Quiz rapid
Care dintre aceste sume plătite unui angajat se înregistrează în contul 425?
Reținerile pentru alții: contul 427
Uneori, angajatul datorează bani unei alte persoane, iar legea sau angajatul însuși cere ca suma să fie oprită direct din salariu. Exemplele cele mai dese:
- popririle: un executor judecătoresc sau ANAF comunică firmei o adresă de poprire. Din acel moment, firma (numită „terț poprit”) e obligată să rețină din salariu și să plătească suma, nu angajatului, ci creditorului sau executorului. Pentru o pensie de întreținere stabilită de instanță, banii se plătesc direct celui care o primește;
- reținerile cerute de angajat: rate la o casă de ajutor reciproc, chirii, cumpărări în rate, cotizația de sindicat (la cererea sindicatului și cu acordul membrului).
Suma reținută nu mai e datorată angajatului, dar nici nu e a firmei: firma doar o ține până o plătește mai departe. De aceea trece din 421 într-un cont de pasiv, 427 „Rețineri din salarii datorate terților”:
- în credit intră sumele reținute din salariu (421);
- în debit ies sumele plătite celor cărora li se cuvin (5121, 5311);
- soldul arată ce s-a reținut și încă nu s-a plătit.
Atenție la cine primește banii. 427 e doar pentru sumele datorate altora. Când angajatul datorează bani firmei (o pagubă, o lipsă din gestiune imputată, o sumă primită fără drept), reținerea stinge o creanță a firmei, în 4282 „Alte creanțe în legătură cu personalul”: 421 = 4282. Contribuțiile și impozitul au și ele conturile lor (4315, 4316, 444), nu 427.
Exemplul: salariul lui Sorin pe octombrie
💡 Exemplu concret: Brutăria Mara SRL, octombrie–noiembrie 2026
Brutăria Mara SRL e o firmă fictivă cu 9 salariați, care plătește contribuțiile și impozitul lunar. Sorin e brutar, la funcția de bază, cu un salariu brut de 8.000 lei. Nu are deduceri: brutul e peste pragul deducerii personale. Numele și sumele sunt fictive. Contractul colectiv al firmei prevede plata în două tranșe: avansul pe 15 ale lunii, lichidarea pe 10 ale lunii următoare.
- 15.10 (joi). Brutăria îi virează lui Sorin un avans de 2.000 lei, pe lista de avans chenzinal.
- În septembrie, firma a primit o adresă de poprire: printr-o hotărâre judecătorească, Sorin datorează pentru copilul lui o pensie de întreținere de 900 lei pe lună, de plătit mamei copilului.
- 31.10. Se întocmește statul de salarii pe octombrie.
| Pas | Calcul | lei |
|---|---|---|
| 1. CAS 25% | 8.000 × 25% | 2.000 |
| 2. CASS 10% | 8.000 × 10% | 800 |
| 3. Impozit 10% | (8.000 − 2.000 − 800) × 10% | 520 |
| 4. Salariul net | 8.000 − 2.000 − 800 − 520 | 4.680 |
| 5. Avansul, deja plătit | −2.000 | |
| 6. Pensia de întreținere | −900 | |
| 7. Rest de plată (lichidarea) | 4.680 − 2.000 − 900 | 1.780 |
Peste salariu, firma datorează și CAM: 8.000 × 2,25% = 180 lei.
Înregistrările:
| Data | Document | Debit | Credit | Sumă |
|---|---|---|---|---|
| 15.10 | Lista de avans chenzinal | 425 „Avansuri acordate personalului” | 5121 „Conturi la bănci în lei” | 2.000 |
| 31.10 | Statul de salarii | 641 „Cheltuieli cu salariile personalului” | 421 „Personal - salarii datorate” | 8.000 |
| 31.10 | Statul de salarii | 421 „Personal - salarii datorate” | 4315 „Contribuția de asigurări sociale” | 2.000 |
| 31.10 | Statul de salarii | 421 „Personal - salarii datorate” | 4316 „Contribuția de asigurări sociale de sănătate” | 800 |
| 31.10 | Statul de salarii | 421 „Personal - salarii datorate” | 444 „Impozitul pe venituri de natura salariilor” | 520 |
| 31.10 | Statul de salarii | 6461 „Cheltuieli privind contribuția asiguratorie pentru muncă corespunzătoare salariaților” | 436 „Contribuția asiguratorie pentru muncă” | 180 |
| 31.10 | Statul de salarii | 421 „Personal - salarii datorate” | 425 „Avansuri acordate personalului” | 2.000 |
| 31.10 | Statul de salarii | 421 „Personal - salarii datorate” | 427 „Rețineri din salarii datorate terților” | 900 |
| 10.11 | Extras de cont | 421 „Personal - salarii datorate” | 5121 „Conturi la bănci în lei” | 1.780 |
| 10.11 | Extras de cont | 427 „Rețineri din salarii datorate terților” | 5121 „Conturi la bănci în lei” | 900 |
| 20.11 | Extras de cont | 4315, 4316, 444, 436 | 5121 „Conturi la bănci în lei” | 3.500 |
Ultima plată adună datoriile la stat: 2.000 + 800 + 520 + 180 = 3.500 lei, plătite înainte de termenul din 25 noiembrie.
Debit
Credit
421
Personal - salarii datorate
425
Avansuri acordate personalului
427
Rețineri din salarii datorate terților
Pe statul de salarii, din ce i se cuvine lui Sorin se scad avansul, pe care l-a primit deja, și pensia, care de acum e datorată mamei copilului. Avansul închide creanța din 425; pensia devine o datorie față de altcineva, în 427.
După 10 noiembrie, 421, 425 și 427 nu mai au sold pentru Sorin: el și-a primit tot netul, în două tranșe (2.000 + 1.780), iar pensia a ajuns la cine trebuia. Cheltuiala firmei rămâne aceeași ca fără avans și fără poprire: 8.000 + 180 = 8.180 lei. Reținerile schimbă doar cui se plătesc banii, nu cât costă salariul.
❓ Quiz rapid
Un angajat are un salariu net de 4.000 lei. A primit pe 15 ale lunii un avans de 1.500 lei, iar firma îi reține lunar 600 lei pentru o poprire. Cât primește la lichidare?
Cât se poate reține dintr-un salariu
Firma nu poate reține din salariu ce vrea și cât vrea. Codul muncii spune că nicio reținere nu se face în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege. Limitele, calculate din salariul net:
| Pentru ce | Cât se poate reține pe lună |
|---|---|
| Pensie de întreținere sau alocație pentru copii | până la jumătate din net |
| Orice alte datorii executate silit (bancă, ANAF, alți creditori) | până la o treime din net |
| O pagubă produsă firmei, în rate | până la o treime din net |
| Toate reținerile, împreună | cel mult jumătate din net |
Când salariul net e mai mic decât salariul minim net, se poate urmări doar partea care depășește jumătate din salariul minim net. Iar dacă angajatul are mai mulți creditori, legea fixează și ordinea: întâi obligațiile de întreținere, apoi datoriile către stat, apoi celelalte.
La Sorin, jumătate din net înseamnă 4.680 ÷ 2 = 2.340 lei. Pensia de 900 lei e sub limită. Avansul nu intră în socoteală: nu e o datorie a lui Sorin, ci o parte din salariul lui, plătită mai devreme.
O pagubă produsă firmei nu se reține din salariu doar pentru că firma așa a hotărât. Codul muncii cere fie o hotărâre judecătorească definitivă, fie acordul angajatului, după o notă de constatare a pagubei; prin acord se pot recupera cel mult 5 salarii minime brute. Abia apoi suma se reține în rate, prin 4282 (vezi și lecția despre inventariere, unde o lipsă din gestiune se impută gestionarului).
❓ Quiz rapid
Pe statul de salarii se rețin de la un angajat 300 lei pentru o pagubă produsă firmei, cu acordul lui scris. Ce înregistrare face firma?
❓ Quiz rapid
Un angajat are un salariu net de 3.600 lei. Firma primește două adrese de poprire: una pentru o pensie de întreținere, alta pentru o datorie la bancă. Cât poate reține firma, în total, într-o lună?
Cum se face de fapt
Avansurile și reținerile se introduc în programul de salarizare. În SAGA, de exemplu, la salarii se tipărește lista de avansuri, iar fiecare reținere se adaugă pe salariat, ca sumă fixă sau procent, pe un interval de luni, cu contul ei. La sfârșitul lunii, programul calculează salariul, scade avansul și reținerile și generează statul de salarii și notele contabile.
Statul de salarii cuprinde toate plățile din lună: avansul, lichidarea, concediile. Așa se vede, pe un singur document, tot salariul calculat și toate reținerile. Contabilul urmărește 425 și 427 pe fiecare salariat și pe fiecare creditor: dacă o adresă de poprire se termină sau un angajat pleacă, reținerea trebuie oprită sau comunicată executorului.
O regulă de bun-simț din practică: avansul nu se dă mai mare decât netul pe care îl va avea omul în acea lună, altfel firma rămâne cu o sumă de recuperat de la el.
⚠️ Atenție: perioada și ce nu acoperă lecția
Cotele sunt cele valabile pentru salariile din 2026, din Codul fiscal în forma din 8 august 2026: CAS 25%, CASS 10%, impozit 10%, CAM 2,25%. Limitele reținerilor sunt din Codul muncii (forma din 27 aprilie 2026) și Codul de procedură civilă (forma din 14 decembrie 2025). Legile se schimbă: verifică data actualizării lecției.
Lecția nu acoperă: cotizația de sindicat și pensia facultativă plătită de angajat, care se rețin tot din salariu, dar scad și baza impozitului, în limitele din Codul fiscal; concediile medicale (423) și drepturile neridicate la timp (426); calculul popririi când salariul net e sub salariul minim net; ce face firma cu un avans pe care angajatul pleacă fără să-l fi acoperit prin muncă.
Avansul și reținerile nu schimbă cât costă un salariu; schimbă doar când și cui se plătesc banii. Dacă vrei să revezi calculul de bază, de la brut la net și la datoriile către stat, citește lecția despre salarii și contribuții.
📚 Surse și data verificării
Verificate la 8 octombrie 2026, în formele consolidate din corpusul legislativ NeoBase.
- Temei legal:
- Codul muncii (Legea nr. 53/2003), forma la 27 aprilie 2026: art. 166 alin. (1)–(2) (salariul se plătește în bani cel puțin o dată pe lună, la data din contractul individual, din contractul colectiv sau din regulamentul intern; prin virament); art. 168 alin. (1) (plata se dovedește prin statele de plată); art. 169 alin. (1) (nicio reținere în afara cazurilor și condițiilor prevăzute de lege), alin. (2) (reținerile pentru daune, doar cu datoria constatată prin hotărâre judecătorească definitivă), alin. (3) (ordinea creditorilor: întreținere, contribuții și impozite către stat, daune la proprietatea publică, alte datorii) și alin. (4) (reținerile cumulate, cel mult jumătate din salariul net lunar); art. 254 alin. (3)–(4) (recuperarea pagubei prin acordul părților, după nota de constatare și evaluare, cel mult 5 salarii minime brute); art. 256 alin. (1) (restituirea sumelor încasate fără drept); art. 257 (rate de cel mult o treime din salariul net, cel mult jumătate împreună cu celelalte rețineri);
- Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată), forma la 14 decembrie 2025: art. 729 alin. (1) (salariul poate fi urmărit până la jumătate din venitul lunar net pentru obligațiile de întreținere și alocații pentru copii, până la o treime pentru orice alte datorii), alin. (2) (mai multe urmăriri: cel mult jumătate din venitul net), alin. (3) (venitul sub salariul minim net: doar partea peste jumătate din acesta); art. 787 alin. (1) (terțul poprit reține și consemnează suma, iar pentru obligațiile de întreținere o plătește direct creditorului);
- Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), forma la 8 august 2026: art. 236 alin. (4)–(5) (poprirea ANAF pe salarii, doar în condițiile Codului de procedură civilă; se înființează printr-o adresă comunicată terțului poprit);
- Legea nr. 367/2022 a dialogului social, forma la 17 noiembrie 2024: art. 24 alin. (1) (cotizația de sindicat, reținută și virată de angajator la cererea sindicatului și cu acordul membrilor);
- Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), forma la 8 august 2026: art. 64 alin. (1) lit. b) (impozit 10%); art. 78 alin. (2) lit. a) (baza impozitului: brutul minus contribuțiile, minus deducerea personală, cotizația sindicală și contribuțiile la pensiile facultative, în limitele din lege); art. 138 lit. a) (CAS 25%); art. 156 (CASS 10%); art. 220^3 alin. (1) (CAM 2,25%); art. 80 alin. (1) (termenul de plată, 25 ale lunii următoare); Normele metodologice (HG nr. 1/2016), forma la 31 martie 2026, titlul IV, pct. 16 alin. (3) (impozitul se calculează și se reține la data ultimei plăți a salariului lunii, indiferent dacă salariul se plătește o dată sau în avans și lichidare).
- Regulă contabilă:
- Reglementările aprobate prin OMFP nr. 1802/2014, forma la 19 noiembrie 2025: pct. 594, planul de conturi (425 de activ, 427 de pasiv, 4282 de activ); cap. 16, funcțiunea contului 425 (în debit, avansurile achitate, 512, 531; în credit, sumele reținute pe statele de salarii, 421, 423; soldul, avansurile acordate), a contului 427 (în credit, sumele reținute personalului datorate terților, „chirii, cumpărări cu plata în rate și alte obligații față de terți”, 421, 423, 424; în debit, sumele achitate terților, reprezentând rețineri sau popriri, 512, 531), a contului 421 (în debit, reținerile reprezentând avansuri, sume datorate terților, contribuțiile și impozitul, 425, 427, 431, 428, 444, și salariile nete achitate) și a contului 428 (în credit, sumele reținute personalului pentru sumele datorate de acesta, 421);
- Normele aprobate prin OMFP nr. 2634/2015, forma la 1 august 2024: statul de salarii (14-5-1), întocmit lunar, pe baza documentelor privind reținerile legale și a listelor de avans chenzinal; avansul chenzinal, lichidările și indemnizațiile de concediu plătite în lună se includ în statul de salarii; lista de avans chenzinal, document care dispune plata (instrucțiunile dispoziției de plată/încasare, 14-4-4).
- Exemplu: Brutăria Mara SRL, Sorin și toate sumele sunt fictive; firma, cu 9 salariați și plata lunară la stat, vine din lecțiile 200 și 450. Calculele: 8.000 × 25% = 2.000; 8.000 × 10% = 800; (8.000 − 2.800) × 10% = 520; net 8.000 − 3.320 = 4.680; 4.680 − 2.000 − 900 = 1.780; 8.000 × 2,25% = 180; 2.000 + 800 + 520 + 180 = 3.500; 421: 8.000 − 3.320 − 2.000 − 900 − 1.780 = 0; costul 8.000 + 180 = 8.180; limita 4.680 ÷ 2 = 2.340. Pragul deducerii personale: 4.325 + 2.000 = 6.325 lei, sub 8.000. Quiz-uri: 4.000 − 1.500 − 600 = 1.900; 3.600 ÷ 2 = 1.800; 3.600 ÷ 3 = 1.200. Zilele: 15.10.2026 e joi, 10.11.2026 marți, 20.11.2026 vineri, 25.11.2026 miercuri (termenul nu se mută); statul e datat 31.10.2026, ultima zi a lunii, deși e sâmbătă.
- Materiale (doar pentru înțelegere): manualul „Introducere în contabilitate” (plata salariului cu avans și lichidare); manualul SAGA (salarii: rețineri, lista de avansuri). Povestea, firma, sumele și rezolvarea din lecție sunt ale noastre.
- Interpretare:
- avansul chenzinal nu e socotit în limita de jumătate din net (art. 169 alin. (4)): e o plată anticipată a aceluiași salariu, nu o reținere pentru o datorie a angajatului; în contabilitate apare totuși ca reținere (421 = 425), cum o descrie funcțiunea contului 421;
- lecția spune că și contribuțiile se calculează pe brutul întregii luni, nu pe avans: pct. 16 alin. (3) din norme privește impozitul; pentru contribuții, baza lunară e câștigul brut (art. 139 și art. 157 din Codul fiscal);
- plata pensiei de întreținere direct mamei copilului urmează art. 787 alin. (1) pct. 2 din Codul de procedură civilă; înregistrarea 427 = 5121 și data plății, aceeași cu a lichidării, sunt alese pentru exemplu;
- reconcilierea dintre art. 169 alin. (2) (daune doar prin hotărâre) și art. 254 alin. (3)–(4) (recuperare prin acord) e prezentată ca două căi; înregistrarea 421 = 4282 rezultă din funcțiunea contului 428;
- ordinea creditorilor din art. 169 alin. (3) lit. b) („contribuțiile și impozitele datorate către stat”) e înțeleasă ca datoriile proprii ale angajatului executate de stat, nu contribuțiile reținute pe statul de salarii, care se calculează înaintea netului;
- în quiz-ul cu paguba, venitul 4282 = 7581 la stabilirea sumei urmează lecția despre inventariere (imputarea 4282 = 7581);
- recomandările de practică (avansul nu mai mare decât netul, urmărirea pe salariat și pe creditor) nu sunt reguli scrise, ci bune practici.