Uneori o factură nu se plătește prin transfer, ci cu o hârtie: un bilet la ordin (clientul promite că plătește la o dată fixă) sau, mai rar azi, un CEC. Lecția răspunde la trei întrebări: ce sunt, ce riști când semnezi un bilet la ordin și cum se înregistrează.
⚡ Pe scurt
Biletul la ordin e promisiunea scrisă a cuiva că plătește o sumă la o dată fixă (scadența). E mai puternic decât o factură: dacă nu e plătit, cel care îl are poate trece direct la executare silită, fără proces. De aceea furnizorii și firmele de leasing îl cer adesea ca garanție.
CEC-ul e un ordin dat băncii să plătească imediat, din banii aflați deja în cont; azi se folosește rar. În contabilitate, biletul primit stă în 413 „Efecte de primit de la clienți”, iar cel emis în 403 „Efecte de plătit”, până la scadență.
Ce este biletul la ordin
Pe un bilet la ordin, emitentul (cel care datorează) scrie, pe scurt: „voi plăti suma X lui Y, la data Z” și semnează de mână. Beneficiarul primește hârtia, nu banii. Până la scadență, biletul e de fapt un credit pe care furnizorul i-l dă clientului, cu o garanție bună.
De ce e mai puternic decât o factură neplătită: legea îl face titlu executoriu. Pentru o factură, furnizorul trebuie de obicei să dea clientul în judecată; cu un bilet la ordin valabil, poate merge direct la executorul judecătoresc.
Ca să fie valabil, biletul trebuie să aibă: denumirea „bilet la ordin”, promisiunea necondiționată de a plăti o sumă, scadența, locul plății, beneficiarul, data și locul emiterii, semnătura de mână a emitentului, numele și codul lui de identificare (la o firmă, codul de înregistrare). Fără scadență, biletul se plătește la prezentare. Dacă lipsește altceva esențial, hârtia nu mai e bilet la ordin. În practică, formularele se iau de la bancă.
❓ Quiz rapid
Un client vrea să plătească o comandă abia peste 60 de zile, dar furnizorul vrea o garanție mai bună decât factura. Ce hârtie se potrivește?
Ce semnezi, de fapt: biletul la ordin ca garanție
Asta e partea care nu prea se predă, dar contează cel mai mult. Mulți semnează un bilet la ordin fără să fie plătit pe loc, doar ca garanție: la un contract de distribuție, la un leasing, la o închiriere. Trei lucruri de știut înainte:
- Biletul „în alb”. Adesea se semnează biletul necompletat (fără sumă sau fără scadență), urmând ca beneficiarul să-l completeze dacă nu plătești. Legea permite asta. Dacă beneficiarul îl completează altfel decât v-ați înțeles, nu te poți apăra cu acea înțelegere față de cel care deține biletul. De aceea înțelegerea despre cum se completează biletul (suma maximă, când poate fi folosit) se pune în scris, în contract, și se citește atent. Beneficiarul are 3 ani de la emitere ca să completeze un bilet în alb.
- Avalul te face garant personal. Uneori se cere ca administratorul să semneze și „pentru aval”. Avalistul răspunde la fel ca emitentul: dacă firma nu plătește, beneficiarul poate cere banii de la administrator, personal. Chiar și o simplă semnătură pe fața biletului, a altcuiva decât emitentul, valorează aval.
- Banii trebuie să fie în cont la scadență. Nu e o factură pe care o mai poți amâna o săptămână: biletul neplătit poate merge direct la executare.
⚠️ Înainte să semnezi un bilet la ordin
Citește în contract când are voie beneficiarul să folosească biletul și cu ce sumă maximă. Nu semna „pentru aval” fără să înțelegi că garantezi cu averea ta. Păstrează o copie a biletului semnat. La sume mari sau la un contract neclar, cere părerea unui avocat.
Regulile sunt din Legea nr. 58/1934 și Legea nr. 59/1934, în formele modificate în 2022 și verificate la 8 octombrie 2026. Exemplul e în 2027, cu legea de azi.
CEC-ul, pe scurt
CEC-ul are trei personaje: cel care îl semnează (trăgătorul), banca lui (trasul) și cel care îl primește (beneficiarul). Trăgătorul îi spune băncii: „plătește suma asta, din contul meu”. CEC-ul se plătește la prezentare, nu la o dată viitoare, și trebuie dus la bancă în 15 zile de la emitere. Se poate emite doar dacă în cont sunt bani: emiterea unui CEC fără acoperire e infracțiune. Azi, cele mai multe plăți între firme se fac prin transfer bancar, așa că CEC-ul se întâlnește rar.
În contabilitate, cine primește un CEC îl ține în 5112 „Cecuri de încasat” (5112 = 4111) până ce banii apar în extras (5121 = 5112).
Conturile: unde stă biletul până la scadență
Creanța sau datoria nu dispare când apare biletul; își schimbă doar contul, ca să se vadă ce e garantat cu bilet.
| Criteriu | Cine primește biletul (vânzătorul) | Cine emite biletul (cumpărătorul) |
|---|---|---|
| Contul | 413 „Efecte de primit de la clienți” (activ) | 403 „Efecte de plătit” (pasiv) |
| La primirea / emiterea biletului | 413 = 4111 | 401 = 403 |
| La scadență, când se plătește | 5121 = 413 | 403 = 5121 |
| Ce arată soldul | Bani promiși prin bilete, încă neîncasați | Bilete emise, încă neplătite |
Contul
Cine primește biletul (vânzătorul):413 „Efecte de primit de la clienți” (activ)
Cine emite biletul (cumpărătorul):403 „Efecte de plătit” (pasiv)
La primirea / emiterea biletului
Cine primește biletul (vânzătorul):413 = 4111
Cine emite biletul (cumpărătorul):401 = 403
La scadență, când se plătește
Cine primește biletul (vânzătorul):5121 = 413
Cine emite biletul (cumpărătorul):403 = 5121
Ce arată soldul
Cine primește biletul (vânzătorul):Bani promiși prin bilete, încă neîncasați
Cine emite biletul (cumpărătorul):Bilete emise, încă neplătite
✗ Greșit
5121 = 4111 18.150 lei
Banii nu sunt în bancă: vânzătorul are o hârtie care promite plata peste două luni. Extrasul de cont nu arată nicio încasare.
✓ Corect
413 = 4111 18.150 lei
Creanța față de client se mută din 4111 în 413: e tot o sumă de încasat, dar acum garantată de un bilet la ordin. Banii intră abia la scadență.
💡 Exemplu concret: Tâmplăria Dan SRL, mai–august 2027
Tâmplăria Dan SRL face mobilier la comandă și e plătitoare de TVA. Exemplul e în 2027, cu legea de azi; sumele și numele sunt fictive.
Primește un bilet. Livrează pe 10.05 (luni) 12 noptiere către Hotel Demo SRL: 15.000 lei + TVA 21% 3.150 lei = 18.150 lei. Pe 12.05 (miercuri), hotelul îi dă un bilet la ordin de 18.150 lei, scadent pe 12.07 (luni), când banca încasează suma.
Emite un bilet. Pe 14.05 (vineri) cumpără stejar de la Lemn Demo SRL: 5 m³ × 2.400 lei = 12.000 lei + TVA 2.520 lei = 14.520 lei, și plătește cu un bilet la ordin scadent pe 13.08 (vineri).
| Data | Ce se întâmplă | Debit | Credit | Sumă |
|---|---|---|---|---|
| 10.05 | Factura către Hotel Demo | 4111 „Clienți” | 7015 „Venituri din vânzarea produselor finite” | 15.000 |
| 10.05 | Factura către Hotel Demo | 4111 „Clienți” | 4427 „TVA colectată” | 3.150 |
| 12.05 | Biletul primit de la Hotel Demo | 413 „Efecte de primit de la clienți” | 4111 „Clienți” | 18.150 |
| 14.05 | Factura de la Lemn Demo | 301 „Materii prime” | 401 „Furnizori” | 12.000 |
| 14.05 | Factura de la Lemn Demo | 4426 „TVA deductibilă” | 401 „Furnizori” | 2.520 |
| 14.05 | Biletul emis către Lemn Demo | 401 „Furnizori” | 403 „Efecte de plătit” | 14.520 |
| 12.07 | Banii de la Hotel Demo, în extras | 5121 „Conturi la bănci în lei” | 413 „Efecte de primit de la clienți” | 18.150 |
| 13.08 | Plata către Lemn Demo, în extras | 403 „Efecte de plătit” | 5121 „Conturi la bănci în lei” | 14.520 |
Două lucruri de reținut. Venitul și TVA apar la factură, pe 10 mai, nu în iulie, când vin banii: biletul schimbă doar felul plății. La fel, Tâmplăria deduce TVA de 2.520 lei pe factura din 14 mai, nu la plată. Iar suma rămâne aceeași pe tot drumul; se mută doar dintr-un cont în altul.
❓ Quiz rapid
În aceeași lună, Tâmplăria primește un bilet la ordin de la un client și emite unul către un furnizor. În ce conturi stau cele două până la scadență?
Cum se face de fapt
- Programele au un ecran separat pentru bilete. În SAGA, de exemplu, ecranul „Cecuri, BO emise-primite” leagă fiecare bilet de facturile pe care le stinge și poate avertiza cu 5 zile înainte de scadență.
- Biletul dus la bancă. Când biletul stă la bancă, spre încasare, câteva zile sau săptămâni înainte de scadență, unele firme îl mută în 5113 „Efecte de încasat” (5113 = 413, apoi 5121 = 5113). Mulți scriu direct 5121 = 413, din extras; reglementările permit ambele.
- Banca ia un comision pentru încasare, după tariful ei: 627 = 5121.
Biletul la ordin e o promisiune de plată pe care legea o ia foarte în serios. În contabilitate e simplu: 413 la cine îl primește, 403 la cine îl emite, până vin banii. În viața reală, partea importantă e semnătura: înainte să semnezi un bilet, mai ales în alb sau „pentru aval”, află exact ce garantezi.
📚 Surse și data verificării
Verificate la 8 octombrie 2026. Codul de procedură civilă, Codul fiscal și reglementările contabile, în formele consolidate din corpusul legislativ NeoBase; legile nr. 58/1934 și 59/1934 nu sunt în corpus și au fost citite pe portalul oficial legislatie.just.ro.
- Temei legal:
- Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin, forma consolidată la 11 iulie 2022 (după Legea nr. 180/2022): art. 104 (elementele biletului la ordin, semnătura olografă), art. 105 (fără scadență, plătibil la vedere; fără un element esențial, nu e bilet la ordin), art. 106 (se aplică regulile cambiei, inclusiv art. 12 despre cambia în alb și art. 33–35 despre aval), art. 107 alin. 1 (emitentul răspunde ca acceptantul unei cambii); art. 12 (completarea contrară înțelegerilor nu poate fi opusă posesorului; decăderea din dreptul de completare după 3 ani de la emitere), art. 33–35 (avalul: dat de un terț sau de un semnatar; „pentru aval” sau simpla semnătură pe față; avalistul se obligă la fel ca cel garantat).
- Legea nr. 59/1934 asupra cecului, forma consolidată la 23 iunie 2022 (după Legea nr. 182/2022): art. 3 (CEC doar asupra unei instituții de credit, doar cu disponibil în cont), art. 29 (plătibil la vedere), art. 30 (prezentarea în 15 zile, din ziua următoare emiterii), art. 84 pct. 2 (infracțiune: emiterea fără disponibil suficient).
- Codul de procedură civilă (Legea nr. 134/2010, republicată), forma la 14 decembrie 2025: art. 640 (cambia, biletul la ordin și CEC-ul sunt titluri executorii, dacă îndeplinesc condițiile legii speciale).
- Codul fiscal (Legea nr. 227/2015), forma la 8 august 2026: art. 291 alin. (1) (cota standard 21%).
- Regulă contabilă: Reglementările aprobate prin OMFP nr. 1802/2014, forma la 19 noiembrie 2025: pct. 313 alin. (1) (operațiunile pe bază de efecte comerciale, în conturile de efecte de primit sau de plătit); planul de conturi (403 (P), 413 (A), 5112 (A), 5113 (A)); cap. 16, funcțiunile conturilor 401 (în debit, efectele de plătit acceptate, 403), 403 (în credit, 401; în debit, plățile la scadență, 512), 411 (în credit, cecurile și efectele acceptate, 511, 413), 413 (în debit, 411; în credit, 511 și sumele încasate prin conturile curente, 512), 511 (în debit, cecurile și efectele primite, 411, 413; în credit, cele încasate, 512), 512 și 627.
- Exemplu: Tâmplăria Dan SRL, Hotel Demo SRL, Lemn Demo SRL și toate sumele sunt fictive; firmele vin din lecțiile despre facturile nesosite și despre avansuri, fără să le schimbe cifrele. Calculele: 12 × 1.250 = 15.000; 15.000 × 21% = 3.150, total 18.150; 5 × 2.400 = 12.000; 12.000 × 21% = 2.520, total 14.520. Zilele: 10, 12 și 14 mai 2027 sunt luni, miercuri și vineri; 12 iulie 2027, luni; 13 august 2027, vineri.
- Materiale (doar pentru înțelegere): manualul SAGA, ecranul „Cecuri, BO emise-primite” (legarea de facturi, alerta cu 5 zile înainte de scadență). Povestea, firmele, sumele și rezolvarea sunt ale noastre.
- Interpretare:
- folosirea biletului la ordin ca garanție la contracte de distribuție, leasing sau închiriere și formularele luate de la bancă sunt practică, nu text de lege;
- punerea în scris a înțelegerii de completare și sfatul de a cere părerea unui avocat sunt recomandări; legea spune doar că înțelegerea nerespectată nu poate fi opusă posesorului;
- „biletul la ordin e un credit dat clientului” e o explicație, nu un text de lege;
- comisionul bancar depinde de tariful băncii.